1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Chişinău: marxism a la carte

Cristian Ştefănescu19 ianuarie 2004
https://p.dw.com/p/B1AS
Din nou despre închisorile construite cu finanţare austriacă în România. De data aceasta din paginile lui Wiener Zeitung, acolo unde Veronika Gasser scrie despre o înţelegere în acest sens survenită între cei doi miniştri de Justiţie, Dieter Boehmdorfer şi Rodica Stănoiu. Responsabilii guvernamentali de la Viena au profitat de vizita particulară a preşedintelui Ion Iliescu şi i-au vorbit acestuia despre criminalitatea din Austria şi despre locul de lider incontestabil deţinut, în acest domeniu, de români. Pe ansamblul ţării, numărul de încălcări ale legii săvîrşite de români a crescut cu 51%; la Viena cu 28 de procente. Aproximativ 300 de români se află, în prezent, în închisorile austriece, întreţinerea lor costînd aproximativ 13,5 milioane de euro. Ministrul Boehmdorfer este pus pe economii - şi chiar are motive: o închisoare nou-construită în România costă numai trei milioane de euro. Partea română este şi ea mulţumită, căci numărul locurilor din penitenciare este redus. În plus, resocializarea condamnaţilor este mai uşoară în patria de obîrşie. Cît priveşte o pedepsire a României pentru faptul că exportă criminalitate, reintroducerea vizelor este exclusă. În schimb, apreciază euro-parlamentarul Hubert Pirker, şeful Comisiei pentru Securitate a popularilor europeni, Bucureştii pot fi forţaţi, ca un pas obligatoriu în procesul de integrare comunitară, să înăsprească sancţiunile - pînă cînd criminalii îşi vor da seama pe propria piele că o încălcare a legii este o afacere nereuşită. Pirker nu exclude, chiar, din aceste motive, o amînare a termenului 2007.

Să nu ne îndepărtăm prea mult: despre Republica Moldova citim în ediţia de sîmbătă a cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung; o pagină întreagă de ziar, sub titlul "Marxism cum scrie la carte". Cea mai săracă dintre ţările Europei riscă să falimenteze, notează, încă din deschidere, Michael Martens, autorul reportajului realizat la Chişinău şi Tirasol, în ianuarie, şi ilustrat cu imaginea unui gigantic imobil de tip stalinist, abandonat înainte de finisare (probabil din lipsă de fonduri) şi înconjurat cu gardurile de beton clasice pentru Răsăritul dinainte de 1989 al Europei, în faţa cărora bătrîne comerciante de talcioc şi-au înşirat, pe sîrmă, la vîndut, hainele vechi şi pantofii uzaţi. În clădirea Parlamentului, în cabinetul deputatului Victor Stepaniuc, reporterul este şocat să descopere portretul lui Lenin. Marxist prin excelenţă, opţiune cu care se făleşte, Stepaniuc afirmă că Moldova a suferit, cum nici o altă ţară nu a păţit-o, în perioada aşa-numitelor reforme democratice. Astfel că, afirmă parlamentarul comunist, el şi tovarăşii săi transpun în practică directivele lui Lenin, din anii 20 ai secolului trecut. O soluţie pentru întreaga lume, în opinia Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.

Obiectivul primar al preşedintelui Vladimir Voronin este, scrie reporterul lui Frankfurter Allgemeine Zeitung, anexarea Moldovei la Rusia. Integrarea europeană este simplă retorică. Martens vorbeşte despre soluţia Moscovei la extinderea NATO către Răsărit:
extinderea concernului Gazprom spre Vest. Care Gazprom, comentează un diplomat american, ar putea foarte simplu să preia în proprietate Republica Moldova. Apropierea integrării României în Uniunea Europeană va transforma bastionul roşu dintre Nistru şi Prut, pînă acum uitat, în imediata vecinătate a Europei. Un vecin care, dincolo de marxista guvernare de la Chişinău, mai adăposteşte, în Transnistria (aparent - doar - un Disneyland al comunismului), cel mai mare depozit de armament din lume.

Să aruncăm, la final, şi o privire spre celelalte teme din presa zilei:
Sueddeutsche Zeitung priveşte spre "teroarea totală din Irak", şi comentează evidenta dorinţă a teroriştilor de "a torpila orice ar putea face viaţa irakienilor mai bună". General-Anzeiger, din Bonn, se întreabă dacă escladarea violenţelor nu ar putea aduce o nouă dinamică în dezbaterea, pe teren american, a argumentelor care au dus la declanşarea războiului, apropiind un sfîrşit al carierei politice a preşedintelui George W Bush. O temă cu atît mai interesantă cu cît bătălia pentru prezidenţiale începe, în Statele Unite. Conservatorul Aftenposten, de la Oslo, constată că, pentru democraţi, cursă demarează cu handicap:
confruntarea internă pentru supremaţia în partid. În fine, Nordsee-Zeitung din Bremerhaven scrie despre axa Madrid-Varşovia - propusă ca o contragreutate pentru existenta deja axă Berlin-Paris. Cele două la un loc sunt un pericol pentru însăşi substanţa Uniunii Europene.