1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Acordul climatic de la Paris, ratificat de China şi SUA

VD / ag / dw.de3 septembrie 2016

Președintele american și omologul său chinez au anunțat ratificarea de către țările lor - cei mai mari poluatori ai planetei - a Acordului de la Paris asupra climei. Chiar şi astfel, aplicarea înţelegerii poate eşua.

https://p.dw.com/p/1JvKO
Barack Obama şi Xi Jingping la summitul G20Imagine: Getty Images/AFP/H. Hwee Young

China și Statele Unite ale Americii au ratificat Acordul de la Paris privind clima. Președintele american Barack Obama și omologul său chinez Xi Jinping au predat documentele relevante secretarului general al ONU, Ban Ki Moon, la Hangzhou. Acordul vizează limitarea creșterii temperaturii globale la cel mult 2 grade Celsius în raport cu nivelul înregistrat înainte de era industrială. Înţelegerea vizează şi încurajarea procesului de renunţare la energia fosilă. Acordul este un pas esențial pentru a "salva planeta noastră", a spus Obama. La Hangzhou va începe duminică summitul celor mai importante 19 puteri industriale plus UE (G20).

Biroul Permanent al Congresului Național al Poporului din China a anunțat, încă de sâmbătă, ratificarea Acordului de la Paris. Forumul legislativ suprem al Chinei a votat pentru adoptarea "propunerii de revizuire și ratificare a Acordului de la Paris privind clima" - document internațional care stabilește modul de abordare a schimbărilor climatice după 2020.

Spre deosebire de Protocolul de la Kyoto din 1997, documentul de la Paris nu conţine clauze obligatorii din punct de vedere juridic. De asemenea este necesară ratificarea lui de către cel puțin 55 de țări, care să totalizeze minimum 55 la sută din emisiile poluante globale pentru ca acordul să intre în vigoare. Acest obstacol nu a fost, încă, depăşit.

Maximum 2 grade

În luna decembrie a anului trecut, statele participante la summitul din capitala franceză au convenit limitarea încălzirii globale la 1,5 grade sau, în cel mai rău caz, la maximum 2 grade, în comparaţie cu perioada de dinaintea industrializării. În acest fel, spun specialiştii, este posibilă renunţarea, pe termen lung, la resursele de energie fosilă.

China Emissionen von Kohlendioxid
China, un mare poluator, alături de Statele UniteImagine: Getty Images/K. Frayer

Ecologiştii susţin că, pentru atingerea acestor ţinte, este nevoie de eforturi imediate şi constante. Li Shuo, reprezentant al organizaţiei de mediu Greenpeace a declarat, în debutul summitului, că a sosit timpul ca acordul climatic "să fie urmat de acţiuni concrete".

Conform înţelegerii, preşedintele Chinei, Xi Jinping şi omologul său american, Barack Obama, ar urma să îşi intensifice presiunile asupra celorlalte state membre ale grupului G20, astfel încât acordul să fie ratificat cu repeziciune. În context, Barack Obama va profita de prezența la summitul G20, duminică și luni, pentru a convinge și alți poluatori importanți, printre care India, să ratifice tratatul, a anuţat Casa Albă.

Până acum, în afară de China şi Statele Unite, pactul climatic a fost ratificat de 24 de state, care, la un loc, sunt responsabile de doar 1,08 la sută din gazele cu efecte de seră eliberate în natură. Printre aceste ţări se regăsesc state insulare direct ameninţate de creşterea nivelului mării şi a căror contribuţie la poluarea mediului cu dioxid de carbon este însă infimă spre inexistentă.

Planurile germane

Germania încă nu a ratificat acordul climatic, iar data la care documentul ar putea fi supus votului în Bundestag nu este stabilită. Uniunea Europeană doreşte reducerea cu 40 la sută a emisiilor poluante până în 2030, în comparaţie cu anul 1990. Germania a transmis că urmăreşte la rândul ei limitarea emisiilor de dioxid de carbon chiar cu 55 la sută, în raport cu nivelul de acum 16 ani. De altfel, autorităţile de la Berlin spun că vor reuşi, prin eforturi intensificate, să reducă nivelul emisiilor nocive cu 40 la sută, până în 2020.

Kohlekraftwerk in China
Imagine: picture-alliance/dpa/Z. Xiaoming

În acest sens, guvernul german dezbate în prezent aşa-numitul Plan de Protecţie Climatică 2050. Conţinutul acestuia generează, însă, aprigi controverse.