1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

China securizează graniţa "prieteniei" către Coreea de Nord

Petra Aldenrath / Laurenţiu Diaconu27 octombrie 2006

Dosarul nuclear nord coreean ţine în continuare capul de afiş al disputelor internaţionale. Ce contează că sancţiunile împotriva regimului de la Fenian au fost deja aprobate de Consiliul de Securitate... Coreea de Nord a ameninţat cu efectuarea unui al doilea test nuclear.

https://p.dw.com/p/B1Ip
Fetiţă în fereastra unei creşe din Coreea de Nord
Fetiţă în fereastra unei creşe din Coreea de NordImagine: AP

În timp ce chinezilor care locuiesc în zona de frontieră li se face mai degrabă milă de vecinii lor nord coreeni, guvernul chinez purcede la securizarea frontierei. În oraşul chinez Dandong, viaţa este tumultuoasă, străzile pline de oameni, iar economia înfloreşte. De partea cealaltă a râului Yalu, oraşul nord coreean Si Nuijiu este cufundat în linişte. Seara se taie curentul, o amintire destul de vie pentru români.

În timpul zilei, turiştii se pot apropia la doar câţiva metri de malul nord coreean. Sărăcia din ţara comunistă este omniprezentă de-a lungul râului. De-o parte a lui, porumbul chinez se înalţă maiestuos, de partea cealaltă, parcă privim nişte culturi liliputane. Lipsesc îngrăşămintele, explică doamna Wu, care locuieşte la 30 de km de oraşul de frontieră Dandong, unde râul Yalu este doar un pârâiaş. Doar un mic salt îi desparte aici pe chinezii aflaţi în plină ascensiune de vecinii lor nord coreeni săraci lipiţi pământului.

„Vino încoace prietene!” strigă în direcţia unor tufişuri doamna Wu. Un foşnet, şi parcă din nimic apare un soldat nord coreean. Un cartuş de ţigări îşi schimbă proprietarul. Soldatul mulţumeşte şi se face nevăzut.

„Oamenii simpli au pe zi doar 150 de grame de mâncare, soldaţii primesc 450. Viaţa e dură în Coreea de Nord. Oamenii nu primesc aproape niciodată carne sau peşte.” – spune doamna Wu.

În contradicţie cu graniţa către Coreea de Sud, unde soldaţii îşi aruncă priviri pline de ură din spatele armelor automate din dotare, frontiera către China nu este securizată. Ea reprezintă un simbol al relaţiilor paşnice şi al prieteniei dintre cele două ţări, ne explică doamna Wu, în timp ce îşi croieşte drum printr-o pădurice. După 100 de metri ea ne arată o serie de blocuri de beton, care au fost plantate de curând pe malul râului. Între ele, sârmă ghimpată. Construcţia a început imediat după depistarea detonaţiei unui dispozitiv nuclear de către Coreea de Nord.

„China a construit un gard de protecţie, înalt de 2 metri. Uitaţi acolo, pe câmpuri, se văd urme de tancuri care au fost staţionate în ultimele două săptămâni.” – ne dezvăluie doamna Wu.

Cu sârma ghimpată, China se pregăteşte să se apere împotriva unui posibil val imigraţionist, dacă foametea se va răspândi şi mai mult în Coreea de Nord. Pe de altă parte însă, gardul simbolizează şi tensionarea relaţiilor dintre cele două state. Asta crede doamna Li. Camioanele sale sunt controlate mult mai sever, de când Consiliul de Securitate a decis instituirea de sancţiuni. De şase ani încoace, doamna Li transportă în Coreea de Nord, cam tot ce e nevoie: alimente, îmbrăcăminte şi ulei pentru încălzire. Afacerile doamnei Li i-au asigurat un cont frumuşel în bancă. Dar de când China a îngheţat conturile nord coreene, ea se teme pentru viitorul ei afacerist cu ţara vecină.

„Comenzile pe care le-am acceptat vor fi o problemă. Trebuie să ne gândim bine, pentru că nu avem siguranţa că ne vom primi şi banii. Nemaivorbind că nu avem curaj să luăm şi comenzi noi.”

Camionul doamnei Li se depărtează spre apus, încărcat cu pături şi saci de orez. La capătul podului luminat al oraşului Dandong, transportul se pierde în bezna Coreeii de Nord.