CIA pe banca acuzării – o premieră pentru justiţia germană

Cazul el Masri a stîrnit o vîlvă care n-are şanse să se stingă prea curînd. De un an şi jumătate, procuratura din Muenchen a deschis o anchetă privind răpirea libanezo-germanului. El Masri pretinde că, în 2004, a fost reţinut în Macedonia, transportat pe calea aerului în Afganistan şi torturat, înainte de a i se cere scuze pentru că a fost confundat şi a fi pus în libertate undeva prin Albania.

Mai nou procuratura din Muenchen a întors o nouă pagină în istoria justiţiei germane, emiţînd 13 mandate de arestare pe numele unor prezumtivi agenţi secreţi americani. E vorba, conform procurorului şef- August Stern, de membri echipajului avionului în care el Masri ar fi fost transportat la Kabul precum şi de persoanele însoţitoare, probabil agenţi ai CIA.

Finalitate simbolică?

Anchetatorii din Muenchen au primit ajutor din partea colegilor lor spanioli şi italieni, respectiv a avocatului lui el Masri, care şi-a procurat lista numelor suspecţilor de la autorităţile de la Madrid. La rîndul lor, italienii investighează şi ei, din 2004 încoace, prezumtiva răpire, la Milano, a unui islamist.

Cu toate acestea nimeni nu crede la Muenchen că emiterea mandatelor reprezintă mult mai mult decît un act simbolic. La urma urmei, numele celor daţi în urmărire nu sunt reale, ci de cod. N-ar fi însă cu totul exclus ca unele din persoanele căutate să fie identificate, să comită eroarea de a ateriza pe un aeroport european şi să fie recunoscute. Potrivit unor ziarişti germani de investigaţie, trei dintre cei urmăriţi sunt cunoscuţi întrucît lucrează la o firmă aeriană aflată în proprietatea CIA.

Poziţia SUA

La rîndul lor autorităţile americane cunosc bine dosarul el Masri. Într-o convorbire particulară cu Angela Merkel, Condoleezza Rice ar fi recunoscut că Washingtonul a comis o eroare în acest caz, dar oficialităţile americane au negat ulterior ceea ce pare să fi fost un faux-pas al şefei diplomaţiei americane.

Casa Albă n-a reacţionat direct la demersul procurorilor germani, iar purtătorul de cuvînt al Condolleezzei Rice i-a reliefat caracterul local, afirmînd că nu vizează nivelul guvernamental al raporturilor mututale. In context purtătorul de cuvînt al Departamentului de Stat, McCormick, a pretins că nu-şi face griji pentru relaţiile bilaterale americano-germane. „Respectăm suveranitatea prietenilor noştri”, a spus el, adăugînd textual că „serviciile noastre secrete cooperează bine cu cele germane în lupta împotriva terorismului şi în domeniul contraspionajului.

Mandate de arestare - semnal de alarmă

Cu toate acestea importanţa - nu doar simbolică sau academică - a măsurii adoptate de magistraţii bavarezi nu trebuie subestimată. Emiterea mandatelor de arestare semnalizează SUA că agenţii secreţi americani nu mai pot opera în voie nici pe teritoriul unor state aliate, precum Germania, şi că scopul (bun) al luptei antiteroriste nu scuză presupusele mijloace (rele), de felul încălcării legislaţiei internaţionale şi a drepturilor omului.

In mod evident, demersul procurorilor din Muenchen e de natură să provoace multă nelinişte în comunitatea de informaţii americană. E adevărat că relaţiile bilaterale germano-americane s-au ameliorat sensibil graţie accesului Angelăi Merkel la cîrma Republicii Federale.

Dar ele se resimt încă de pe urma divorţului transatlantic survenit în urma campaniei, care a dus la înlăturarea sîngeroasei dictaturi a lui Saddam Hussein. Incît legăturile dintre Berlin şi Washington, extrem de importante în condiţiile războiului global împotriva noii provocări totalitare a terorii islamiste vor fi nevoite să suporte o povară suplimentară.