1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

„Cine înşeală, zboară”

Petre M. Iancu30 decembrie 2013

Aşteptata sosire în vest a unor muncitori români şi bulgari şi consecinţele ei politice, economice şi sociale constituie una din temele de căpătâi ale multor publicaţii de limbă germană din Europa.

https://p.dw.com/p/1AiSi
Grafic ilustrând, pe ţări de provenienţă, numărul imigrărilor în Germania în intervalul 2011-2012
Grafic ilustrând, pe ţări de provenienţă, numărul imigrărilor în Germania în intervalul 2011-2012

Referindu-se la posibile escrocherii viitoare ale unor români şi bulgari care s-ar putea prevala de liberul acces la piaţa muncii europene spre a se „înfrupta” din binefacerile sociale germane, lozinca Uniunii Creştin-Sociale, partidul guvernamental bavarez, a aprins spiritele în Germania.

„Cine înşeală, zboară”, lozinca CSU, inspirată de opţiunile premierului britanic Cameron, figurează şi ca titlu, pe prima pagină a unui articol publicat pe această temă în ediţia de sâmbătă a ziarului Süddeutsche Zeitung. Cotidianul de stânga münchenez pune accentele populiste ale discursului politic creştin-social pe seama apropiatelor alegeri locale, bavareze şi europene.

O serie întreagă de alţi editorialişti şi oameni politici germani, inclusiv creştin-democraţi, au criticat de asemenea, fie mai ambiguu, fie clar şi fără echivoc, recentele propuneri ale CSU, menite să îngreuneze accesul românilor şi bulgarilor la visteria socială a Republicii Federale.

Nu puţini comentatori atrag de altfel atenţia asupra aportului considerabil adus Germaniei de numeroşii imigranţi români bine calificaţi, de care, de altfel, fapt notoriu în rândul germanilor, Republica Federală are imperioasă nevoie.

Tema reapare şi în ziarul conservator austriac Die Presse, care abordează chestiunea într-un mod destins, reliefând că nu există motive de temeri exagerate şi că, deşi e probabil ca imigraţia dinspre sud-est să crească substanţial, ea nu va afecta decât marginal forţa de muncă locală.

Potrivit ziarului vienez, e probabil ca românii şi bulgarii care vor veni după 1 ianuarie să fie mai puţin calificaţi decât cei care au părăsit România şi Bulgaria după 2007, data accesului celor două ţări la UE.

Concomitent, conform aceluiaşi ziar, cei ce vor sosi în vest de la începutul anului 2014 îşi vor procura probabil locuri de muncă deţinute până în prezent de alţi imigranţi, mai vârstnici.

Ample spaţii se mai alocă situaţiei din sudul Rusiei, după atentatele care au însângerat Volgogradul, posibilului substrat islamist al violenţei din fostul Stalingrad, autoritarismului marca Putin şi Erdogan, precum şi crizei de stat din Turcia.

Ediţia de sâmbătă a ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung semnalează că armata turcă nu vrea să se amestece în conflictul politic iscat de corupţia de care e acuzată şi familia premierului Erdogan, în ciuda imixtiunii şefului guvernului în treburile justiţiei. Neue Zuercher Zeitung relevă că şeful executivului islamist al Turciei „refuză să respecte principiul separaţiei puterilor”.

Or, această separaţie e un principiu fără de care statul de drept moare. Mulţi observatori condamnă ca atare, sever, încercările premierului turc de a ascunde în spatele unei nebuloase teorii a conspiraţiei beţele în roate puse de el şi oamenii săi eforturilor poliţiei, magistraţilor şi ziariştilor de investigaţie de elucidare a actelor de corupţie de care e suspectată inclusiv familia Erdogan.

FAZ consemnează şi uciderea la Beirut, prin explozia unui automobil capcană a unui proeminent critic al dictatorului sirian, Bashir el Assad.

Die Welt se ocupă de Nadejda Tolokonnikova, de colega ei de la Pussy Riot şi de vitejia celor două foste deţinute politice care au avut curajul să-l înfrunte pe Vladimir Putin şi să ceară democratizarea reală a Rusiei.

Dar editorialistul cotidianului berlinez e pesimist. Fiindcă ziaristul german nu crede că ele, Hodorkovski ori Alexei Navalni vor reuşi să pună în pericol despoticul regim condus de fostul kaghebist din Dresda, ori că opoziţia rusă va putea deveni la fel de viguroasă precum cea ucraineană, pro-democratică şi pro-europeană, de pe Maidanul din Kiev.