Cine ce-a ştiut şi când?”

"China comunistă îşi întinde tentaculele spre Europa de sud-est", respectiv spre România şi Bulgaria, aflăm din ziarul american Wall Street Journal. Potrivit cotidianului conservator de la New York, China profită de pe urma recesiunii şi a consecutivei "secete de capital din zonă", spre a încerca să pună piciorul în interiorul Uniunii Europene.

Beijingul „a oferit şi Republicii Moldova, cea mai săracă ţară din regiune, un credit în valoare de un miliard de dolari”, mai aflăm din acelaşi ziar. Potrivit autorului american, care semnează articolul din Wall Street Journal, China a investit şi în Serbia şi Turcia. Dar "România şi Bulgaria îi oferă Chinei un acces ieftin la piaţa Uniunii Europene".

În răstimp, editorialiştii germani analizează pe larg scandalul provocat de consecinţele bombardării, la ordinul unui ofiţer din Bundeswehr, dislocat în Afganistan, a două autocisterne capturate de talibani. Raidul provocase numeroase victime, dintre care un număr incert de civili.

Unora din oficialii ministerului german al apărării, între care şi fostului ministru al apărării, Jung, li se reproşează reţinerea ori neutilizarea de informaţii de la faţa locului privind circumstanţele şi consecinţele reale ale acestei operaţiuni militare derulate lângă localitatea afgană Kundus.

Ziarul berlinez Die Welt relevă că Jung a greşit oricum, chiar dacă a făcut-o doar din "imprudenţă". Fiindcă după raidul asupra autocisternelor, ministrul german al apărării, care a preluat mai nou portofoliul muncii, „declarase zile în şir că n-ar fi fost bombardaţi decât talibani”. Or, „chiar în ziua bombardării au existat la nivelul comandamantului regional din Bundeswehr, indicii privind victimele civile ale operaţiunii”. Ziarul îi reproşează ca atare demnitarului un „comportament iresponsabil”.

„Cine ce-a ştiut şi când”, se întreabă şi ziarul austriac Der Standard, potrivit căruia asemenea întrebări introduc de regulă un proces care se încheie cu demisia oficialilor implicaţi într-un scandal de stat. Cotidianul de stânga de la Viena consideră posibilă reprimarea, din raţiuni politice, a informaţiilor despre decesele civile. În context ziarul insinuează că informaţiile cu pricina ar fi putut fi eventual trecute sub tăcere spre a nu se compromite şansele de succes electoral ale actualei coaliţii guvernamentale de centru-dreapta din Germania.

Critici încă şi mai virulente exprimă Stuttgarter Nachrichten, care îl acuză pe fostul ministru al apărării de-a fi făcut parte dintr-un angrenaj mai amplu care ar fi încercat să măture sub covor adevărul, aducând grave prejudicii imaginii şi prestigiului armatei federale. În consens cu alţi observatori de stânga, ziarul cere demisia din guvern a creştin-democratului Jung.

În termeni similari judecă situaţia şi Südedeutsche Zeitung din Muenchen, care afirmă că, după trecerea în rezervă a generalului Scheiderhahn - militarul german cu rangul cel mai înalt din armată, şi a unui secretar de stat din ministerul apărării - ar fi nevoie şi de retragerea din cabinet a ministrului muncii. Demisia lui, mai susţine acelaşi ziar bavarez, "n-ar constitui o pierdere" prea mare pentru executiv.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Vlad Drăghicescu