Cine l-a ucis pe Siegfried Buback?

Curtea federală de justiţie din Karlsruhe a ordonat deţinerea lor provizorie.

Detenţia pe care a dispus-o Curtea Federală de Justiţie în cazul foştilor lideri terorişti Christian Klar, Brigitte Mohnhaupt şi Knut Folkerts este în esenţă o măsură corecitivă. Demersul e menit să-i silească pe cei trei să clarifice împrejurările asasinării fostului procuror general Siegfried Buback.

În aprilie 1977, Buback fusese împuşcat de teroriştii „Facţiunii Armata Roşie”, împreună cu doi agenţi însărcinaţi să-l păzească.

Circumstanţele acestui asasinat preocupă de peste 3 decenii procuratura şi poliţia germană. Multă vreme, anchetatorii germani au plecat de la premiza că Buback fusese ucis de gloanţele trase de Klar..

Această teorie a fost însă puternic discreditată de afirmaţiile făcute acum un an de un membru proeminent al Factţiunii armata roşie, Peter-Juergen Book. Potrivit lui, asasinul nu fusese cel bănuit, ci Stefan Wisniewski, un fost membru al grupării teroriste, care deschisese focul asupra lui Buback de pe o motocicletă condusă de un alt terorist, şi-anume Guenther Sonnenberg.

Versiunea lui Book e susţinută de informaţiile aflate în posesia serviciului secret intern al Germaniei federale.

Condamnat pentru un alt asasinat, Wisniewski şi-a ispăşit pedeapsa, fiind pus în libertate în 1999.

In temeiul noilor informaţii investigaţiile s-au reluat recent, Klar, Mohnhaupt, Folkerts precum şi Sonnenberg fiind interogaţi de procuratura federală. Cei 4 însă au refuzat să elucideze cele petrecute acum mai bine de 30 de ani.

„Fracţiunea armata roşie” a fost înfiinţată în 1970 şi s-a autodizolvat în 1998. Membrii acestui grupuscul de extremă-stînga au omorît în special la mijlocul anilor 70 aproximativ 30 de persoane, între care personalităţi proeminente ale vieţii publice, politice şi economice germane.

Mohnhaupt, care a preluat la un moment dat conducerea grupării, şi-a ispăşit condamnarea la închisoare pe viaţă după 24 de ani petrecuţi după gratii, fiind pusă în libertate în martie trecut.

Curtea Federală de Justiţie a subliniat că ex-teroriştii, care urmează să fie deţinuţi provizoriu n-au dreptul să refuze depoziţia. Rămâne de văzut dacă mandatele de arestare vor fi executate.