1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cine se află mai jos de 5%

Horaţiu Pepine25 februarie 2004
https://p.dw.com/p/B39b

Pragul electoral revine ca subiect în dezbaterea politică. Intenţia PSD-ului de scădea, în viitoarea lege pentru alegerile locale, pragul de la 5% cît este în prezent la 3% a provocat protestele opoziţiei parlamentare. Liberalii si democraţii dar şi PRM-ul manifestă destulă încredere în forţele proprii, încît să fie satisfăcute de un prag de 5%. De fapt ele ar fi gata să accepte şi un prag mai mare. Un prag electoral mai scăzut ar fi teoretic de natură să favorizeze partidele mici, sau mai precis acele partide care nu par să se bucure astăzi de o prea mare susţinere publică. Or, aici intra destule formaţiuni altădată glorioase ca PNŢCD de pildă sau Acţiunea Populară care a înglobat pe mulţi dintre foştii ţărănişti. Dacă pragul s-ar menţine la 5 %, există riscul ca aceste grupări să nu se regăsească în consiliile municipale şi judeţene. Mai există şi alte formaţiuni ca PUNR sau ca Partidul Umanist care, deşi au fost reprezentate în parlament s-ar părea că odată ieşite de sub tutela PSD nu mai au şanse prea mari de reprezentare. Ar mai fi desigur şi URR, Uniunea pentru Reconstrucţia României, partid apărut recent, fără legături cu clasa politică consacrată şi care încearcă la viitoarele alegeri locale să intre pentru prima dată în administraţie. Ar fi testul care ar oferi acestui partid argumente să-şi continuie cariera. Propunerile sale sînt democratice, ba uneori prea avansate faţă de spiritul public, dar partidul nu a găsit pînă în prezent mijloace de a se face mai bine cunoscut.

Interesantă este însă schimbarea radicală de optică a PSD. Dacă pînă nu demult declara că susţine un sistem de vot majoritar, care exclude complet formaţiunile mici, acum a trecut la polul opus, preferînd să dea prioritate reprezentării proporţionale.

E greu de spus dacă în sine ar fi bine sau rău. Pînă la urmă, problema este ca în cadrul adunărilor alese să se ajungă la majorităţi solide, capabile să ia decizii. Traian Băsescu a văzut doar partea rea, considerînd că PSD ar intenţiona să utilizeze partide mici, satelite, ca să scadă influenţa Alianţei PNL-PD. Aluzie maliţioasă, probabil, la Petre Roman, care a părăsit PD, anunţînd că înfiinţează un alt partid.

Întrebarea care se pune este dacă nu cumva PSD tatonează terenul pentru a modifica pragul şi la alegerile parlamentare. În orice caz, UDMR aflată pentru prima dată dupa 1990 într-o situaţie extrem de delicată, nu ar refuza acest lucru. Iar alte partide neparlamentare ar exulta de entuziasm. Motivaţiile PSD nu sînt foarte clare, dar scăderea pragului ar spori şansele unor formaţiuni de centru dreapta din familia creştin-democrată.