1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Cine se teme de Nicolas Sarkozy?

Rodica Binder8 mai 2007

Mesajul lui Nicolas Sarkozy adresat Franţei şi vecinilor sună astfel: globalizarea nu cunoaşte mila, cine nu se poate menţine pe coama valurilor economiei mondiale va fi înghiţit de acestea - scrie DIE WELT azi schiţînd sub titlul „Un conservator robust” protretul noului locatar al palatului Elysee.

https://p.dw.com/p/B0xU
Imagine: AP

Reuşita lui Nicolas Sarkozy se datoprează, continuă marele ziar german ideea, ” priceperii sale de a combina iubirea de ţară, conştiinţa civică şi satisfacţia performanţelor atinse. Decisivă a fost şi convingerea alegătorilor că Sarkozy este el însuşi convins de ceea ce spune şi că va face ceea ce promite. Sarkozy aduce un vînt rece şi proaspăt peste Franţa iar vecinii vor trebui să-şi deschidă şi ei uşile şi ferestrele, spre binele lor”.

Ce înseamnă alegerea lui Sarkozy pentru Germania şi Europa? O cură de întinerire a democraţiilor occidentale - scrie THE TIMES. O schimbare de generaţie, o întinerire a clasei politice, cucerirea de noi teritorii de către conservatorismul modern relevă ziarul budapestan MAGYAR HIRLAP. Răspunzînd aceleiaşi întrebări, MITTELBAYERISCHE ZEITUNG observă că liderul conservator a demonstrat că ştie să apere interesele naţionale ale Franţei „ cu vitejia unui leu” dar că fixarea discursurilor electorale doar asupra problemelor interne ale Franţei, relevă o mare nesiguranţă în ceea ce priveşte propriul rol în concertul universal.

Există însă şansa ca noul preşedinte să-şi definească pragmatic rolul. O va face impetuos devreme ce – scrie FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND - Sarkozy ştie ca nimeni altul să se impună – calitate de pe urma căreia Europa „va avea de profitat în măsura în care interesele ei vor coincide cu cele ale noului preşedinte al Franţei”. Ceea ce nu este tocmai uşor pentru o personalitate care din capul locului polarizează spiritele, dă de înţeles cotidianul berlinez TAZ.

Germania are şi ea un preşedinte care aşa cum recent remarca şi publicaţia lunară de cultură politică revista CICERO nu se lasă încadrat în tiparele obişnuite ale funcţiei sale. Horst Köhler şi-a asumat misiunea de a analiza personal cazul lui Christian Klar pentru a decide dacă teroristul RAF, condamnat la detenţie pe viaţă, este sau nu demn de a fi graţiat, ştiut fiind că acesta nu s-a căit pentru faptele săvîrşite. Köhler fost consecvent şi a respins cererea de graţiere scrie THüRINGER ZEITUNG. Decizia de a analiza personal cazul a fost criticată sub pretextul că ea ar furniza argumente adepţilor teoriilor conspirative care întrevăd o formă de răzbunare a aşa zisului stat opresiv imperialist, pentru prejudiciile care i-au fost aduse de militanţii cu arma în mînă a extremei stîngi.

Dezbaterea în jurul capitolului Fracţiunea Armatei Roşii din istoria postbelică a Germaniei este pentru moment din nou, încheiată. TAGES ANZEIGER, ziar elveţian de limbă germană care apare la Geneva, crede dimpotrivă că dezbaterea a redeschis vechi răni nevindecate iar anii de plumb, cum a fost denumită perioada în care acţiunile RAF au făcut ravagii, rămîn pe mai departe un capitol nedigerat al istoirie germane. Cu totul alta este părerea cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG care întrevede în decizia preşedintelui german de a refuza graţierea lui Chrstian Klar condamnat la de cinci ori detenţie pe viaţă plus încă 15 ani, un serviciu adus păcii justiţiei în republica federală. De altfel, precizează ziarul citat, Klar va fi şi aşa eliberat cu suspendare, peste un an şi jumătate, urmînd să-şi ispăşească în libertate pedeapsa.