Cine vrea să falimenteze Republica Moldova?

În timp ce autorităţile comuniste susţin că numărul basarabenilor care pleacă la muncă în străinătate scade, experţii străini invocă argumente contrare. Potrivit lor, remitenţele masive de valută de la cei care muncesc în străinătate au atrofiat tendinţa Guvernului de la Chişinău de a implementa reforme în măsură să reducă dependenţa ţării de factorii externi provizorii.

În câteva fraze se poate răspunde la această întrebare în felul următor: Experţii Băncii Mondiale sunt alarmaţi de faptul că 92% din banii transferaţi acasă de către moldoveni sunt cheltuiţi pentru consum curent şi doar 8% sunt investiţi în afaceri. Ţinând cont de aceasta, dar şi de faptul că remitenţele de valută acoperă peste 35% din PIB al Moldovei (adică cel puţin un miliard de dolari pe an), nu trebuie să fii obligatoriu expert al Băncii Mondiale ca să-ţi dai seama ce s-ar întâmpla cu economia moldovenească dacă într-o bună zi aceşti bani ar înceta să mai intre în Moldova. Cât priveşte cea de-a doua parte a întrebării care se referă la pasivitatea guvernanţilor faţă de fenomenul migraţiei, această anormalitate o poţi înţelege doar dacă locuieşti în Moldova şi nu te laşi influenţat de schemele de manipulare prin dezinformare ale guvernanţilor. Mai nou, pentru un profit electoral maxim, aceştia au început să schimonosească până şi statisticile oficiale, iar faptul că această „realitate” oficială falsă vine în contradicţie flagrantă cu logica nu-i deranjează câtuşi de puţin, pentru că ei deţin puterea şi controlează atât justiţia, cât şi mass-media. Adevărata realitate vine, însă, în contradicţie cu optimismul premierului moldovean Vasile Tarlev care susţine că „moldovenii nu doar că au încetat să mai fugă din ţară, ci chiar revin masiv datorită unui plan guvernamental de întoarcere a moldovenilor acasă”. Acest plan, potrivit premierului, prevede crearea a peste 15 mii de locuri de muncă. Vasile Tarlev uită, însă, intenţionat că cele 15 mii de locuri de muncă nu au fost create, ci au rămas vacante după ce moldovenii le-au abandonat din cauza salariilor proaste şi au plecat să muncească la negru în străinătate. Un alt argument care îl contrazice pe premierul Vasile Tarlev în ceea ce priveşte revenirea moldovenilor acasă reiese din valoarea remitenţelor de valută în 2007. Această cifră nu a scăzut, aşa cum ar fi trebuit să se întâmple urmând logica premierului moldovean, ci a crescut şi a atins, numai în primele 7 luni ale acestui an, un miliard de dolari faţă de 855 de milioane pe tot parcursul anului 2006. Faptul că autorităţile mint atunci când susţin că îşi doresc ca moldovenii să revină acasă reiese şi din următoarea declaraţie a şefului Direcţiei politici macroeconomice a Ministerului Economiei de la Chişinău, Natalia Catrinescu: „Eu cred că remitenţele sunt o şansă pentru economia Moldovei”. Există, însă, şi interese de altă natură care sunt evidente şi extrem de periculoase pentru soarta de mai departe a Republicii Moldova şi aceste interese transpar din activităţile celor pe care noi, cei din Moldova, i-am numit „îmbogăţiţii tranziţiei”. O să mă explic: Peste 70% din remitenţele de valută au ajuns în 2007, în Moldova, prin intermediul băncilor. Este vorba de aproape 700 milioane de dolari. În Republica Moldova funcţionează în prezent, la capacitate maximă, peste 20 de sisteme de transfer rapid a banilor. Statisticile şi sondajele de opinie arată că foarte puţini moldoveni plecaţi la muncă în străinătate sunt dispuşi să revină acasă şi să-şi deschidă propria afacere. Majoritatea se stabilesc cu traiul în ţara care i-a adăpostit. Experţii susţin că din această cauză, peste câţiva ani, remitenţele spre Moldova se vor subţia considerabil. Bancherii prosperi de astăzi vor părăsi urgent Moldova pentru a-şi pune câştigurile la adăpost. În aceste condiţii Moldova va falimenta. Nota de plată o vor achita săracii care nu au acum bani să fugă din ţară, bătrânii care nu prezintă interes pentru angajatorii europeni şi cei rămaşi să apere nişte iluzorii valori naţionale. Altfel spus, potrivit unor studii, ne-am putea pomeni în situaţia când un angajat "va duce în spate" zece pensionari şi copii. Din salariul său mizer moldovenesc, le va plăti acestora pensii, alocaţii, sănătatea şi educaţia. Presa de la Chişinău a tras recent primul semnal de alarmă în acest sens: cel mai bogat banker din Moldova, Oleg Voronin (fiul preşedintelui) a început să se debaraseze de proprietăţile mici.

Şi încă un detaliu care vine să confirme acest scenariu macabru: Ieri, Centrul analitic „Expert-Grup” din Chişinău a făcut publice rezultatele unui sondaj care atestă că peste 60 la sută din cetăţeni nu au încredere în autorităţile statului şi nu doresc ca urmaşii lor să locuiască în Republica Moldova.