Circumcizia - pro şi contra

În joc sunt religia, medicina, legea şi politica. Pe de o parte, se află tradiţia religioasă. De cealaltă, sunt considerentele de natură medicală, litera legii şi sensibilităţile politice. Dezbaterea în jurul operaţiei de circumcizie are multe faţete. "Multe drepturi fundamentale se bat cap în cap, lucru care îngreunează dialogul", spune Christian Zainhofer, reprezentant al Agenţiei federale pentru protecţia copilului.

Tocmai de aceea, Zainhofer crede că proiectul privind legalizarea operaţiei de circumcizie şi fără motivaţie medicală, pe care guvernul de la Berlin intenţionează să-l adopte miercuri (10.09), este un compromis rezonabil. Ca şi până acum, asociaţiile medicale se opun preconizatei legi.

O sentinţă pronunţată în luna mai la judecătoria oraşului Köln a nemulţumit profund comunităţile evreiască şi musulmană din Germania. Tribunalul catalogase drept vătămare corporală operaţia de circumcizie la care a fost supus un băieţel. Membrii celor două comunităţi au perceput sentinţa ca pe o îngrădire a libertăţii religioase.

Pe viitor, conform proiectului de lege elaborat de către Ministerul Justiţiei, circumcizia va fi permisă chiar dacă la baza acestei intervenţii nu stau motive medicale. Condiţia principală este următoarea: operaţia poate fi efectuată numai "în deplin acord cu regulile medicinei". În primele şase luni de la naşterea copilului, circumcizia poate fi realizată de către un reprezentant al comunităţii religioase, calificat în asemenea intervenţii.

Din tradiţie şi nu numai!

Această reglementare specială a fost elaborată ţinând seama de tradiţia evreiască - aceea prin care circumcizia are loc la opt zile după naşterea băieţelului şi este efectuată de către un "Mohel" (persoană special pregătită pentru acest gen de operaţie). De regulă, la musulmani, circumcizia are loc după câţiva ani de la naştere, cu ajutorului medicului.

Societatea germană pentru chirurgie infantilă se declară împotriva acestei reglementări speciale, susţinând că numai un medic poate garanta operaţia fără durere, menţionată în proiectul de lege. Dar chirurgii mai au şi alte argumente: în principiu, circumcizia din alte motive decât de natură medicală înseamnă mutilare - consideră ei. În aceeaşi intervenţie chirurgicală, evreii şi musulmanii văd însă o componentă de bază a credinţei lor.

Făcând abstracţie de reprezentanţii celor două comunităţi religioase, s-a constatat că, în Germania, fiecare al zecelea băiat este circumcis. La peste jumătate dintre aceştia, operaţia nu era necesară - afirmă chirurgul Maximilian Stehr. De regulă, motivul care a stat la baza intervenţiilor a fost o presupusă fimoză, dar au fost cazuri de fimoză fiziologică. De regulă, în primii ani de viaţă ai copilului, aceasta dispare sau poate fi ajutată să dispară cu ajutorul cremelor.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii sprijină circumcizia în scop preventiv, pentru a împiedica răspândirea bolilor cu transmitere sexuală. Acelaşi lucru ar putea fi valabil şi în Germania, crede Stehr. Dar această măsură se adresează tinerilor care şi-au început viaţa sexuală. Or, în cazul bebeluşilor şi al băieţilor sub 14 ani, la care face referire noul proiect de lege, recomandarea OMS este irelevantă. "Abia mai târziu intră în discuţie, iar tânărul poate decide de unul singur", spune Stehr.

Dezbaterea continuă

Agenţia naţională pentru protecţia copilului crede că cel mai bine ar fi ca decizia să îi aparţină persoanei programate la circumcizie. "Vom iniţia o dezbatere ca să vedem dacă este posibil să se renunţe la această practică. Suntem de părere că e o intervenţie chirurgială ce ar putea fi evitată", explică Christian Zainhofer.

Pe de altă parte, în discuţie intră o tradiţie veche de mii de ani: "Avem încredere că părinţii vor lua o decizii responsabile", adaugă Zainhofer. În context, importante sunt informarea corectă asupra necesităţii circumciziei, dar a şi riscurilor la care este supus copilul.

În ultimele săptămâni, dezbaterea pare să fi scăpat de sub control. Adversarii practicii circumciziei îi numesc pe evrei şi pe musulmani "barbari". În replică, unii rabini au făcut comparaţii cu regimul nazist. Noul proiect de lege ar trebui să reinstaureze liniştea. Totuşi, după reacţiile părţilor - biserici, politicieni, apărători ai drepturilor copilului, medici şi jurişti - nu prea pare să fie linişte în curând.