Clientelism la Atena

Clasa politică elenă e scindată. În aprinsele dezbateri din Parlament s-a vădit că unii politicieni sunt departe de a fi convinşi că noul pachet de măsuri de austeritate va salva cu adevărat Grecia.

Deşi pachetul de măsuri a ajuns, până la urmă să fie aprobat, zeci de deputaţi din partidele arcului guvernamental au făcut opinie separată. În revanşă, grupurile parlamentare i-au exclus pe aceşti deputaţi imediat după vot.

Problema clasei politice elene rezidă, ca şi în alte state din Balcani, în orientarea de tip clientelar a unora din vârfurile ei. Ţara e grevată de politicieni care, cantonaţi în vechile cutume, nu se arată nici doritori nici realmente capabili să scoată ţara din criză.

Votului din parlamentul atenian i-au premers zile extrem de turbulente. La nouă februarie, după acceptarea, de către coaliţia celor trei partide pe care se bazează guvernul Papademos, a planului de austeritate al Troicii, s-a declanşat în Grecia obişnuitul spectacol electoral. 

Obiecţii a formulat mai întâi, ca de obicei, liderul conservator Antonis Samaras, care a cerut organizarea de alegeri imediate, dar a sugerat că ar putea aproba măsurile de austeritate în Forul legislativ. 

I-a urmat extrema dreaptă. Liderul ultranaţionalist Giorgos Katzaferis cunoscut pentru răzgândirile lui extrem de frecvente şi-a retras miniştri din guvern. In final, au trecut la microfon şi criticii socialişti ai economisirilor, care au anunţat că vor vota împotriva pachetului s-au şi-au dat de misia imediat.

Conform unor comentatori, disidenţa socialistă ar fi fost condusă chiar de către fostul premier Giorgos Papandreu.  Fostul lider al Greciei ar avea tot interesul să-i pună piedici actualului ministru al finanţelor, Evangelos Venizelos, principalul său rival intern, din partidul socialist, care a ajuns să fie un promotor hotărât al programului de austeritate.

Potrivit analistului Antonis Papagiannidis, expert în politici europene, voltele tactice ale politicienilor au provocat grave prejudicii imaginii externe a statului elen, cu efecte imediate asupra demnitarilor din Eurogrup.

Extrem de critică e şi publicaţia economică grecească Naftemporiki, potrivit căreia politicienii greci sunt atât de atenţi cu „interesele lor personale încât continuă să le confere prioritate chiar şi când se află în cădere liberă”.

Din unghiul adversarilor economisirilor răul răilor e Troica, alcătuită din UE, Banca centrală Europeană şi FMI. Conform criticilor, această Troică ar fi distrus Grecia din 2010 încoace, silind-o să economisească la sânge prin noi şi noi impuneri fiscale.

E adevărat că şi Troica a admis că a comis greşeli. Dar a fost chiar guvernul de la Atena cel care a pledat în favoarea sporirii taxelor, întrucât s-a temut de alternativa acestui mod de a economisi. Executivului i-a fost în speţă frică să atace însăşi corupţia de la baza sistemului politic, să taie de la rădăcină cheltuielile publice, privilegiile şi beneficiile clientelare corupând structura politică a statului elen şi împovărându-i visteria. 

„Birocraţia administrativă continuă să sufoce economia statului elen”, a reliefat în context Stelios Stavridis, vicepreşedinte al forumului antreprenorilor greci, potrivit căruia costul acestei birocraţii se ridică la 14 miliarde de euro anual, o sumă dublă faţă de media europeană.

Or, forul legislativ n-a reuşit să reducă acest monstru birocratic. Dimpotrivă, numirea în funcţii pe bază de relaţii politice a continuat. Fostul şef de cadre al premierului Papandreu a furnizat cel mai recent exemplu în acest domeniu, preluând postul de vicepreşedinte al Centralelor Electrice, o instituţie de stat după ce fostul ei viceşef s-a văzut obligat să se retragă.

Extrem de important ar fi acum să li se acorde sprijin  grecilor care mizează pe reforme, bună guvernare şi eficienţă administrativă şi să nu se condamne întregul popor elen.

Autor: Jannis Papadimitriou/Petre M. Iancu
Redactor: Rodica Binder