1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Codurile judiciare, între mimetism şi lipsă de transparenţă

31 martie 2009

Opoziţia a trimis primului ministru o scrisoare prin care îi solicită să renunţe la adoptarea codurilor judiciare prin asumarea răspunderii şi să revină la procedura parlamentară obişnuită.

https://p.dw.com/p/HNXa
Imagine: picture-alliance/dpa

Scrisoarea a fost semnată de liderii grupurilor parlamentare ale PNL, Călin Popescu Tăriceanu şi Puiu Haşotti, şi ea pare să conţină o aluzie maliţioasă la motivaţiile netransparente ale noilor coduri judiciare.

« Sîntem siguri că, în cadrul dezbaterilor parlamentare, se va găsi şi cadrul cel mai potrivit pentru a se lua în considerare atît punctele de vedere ale reprezentanţilor profesiilor juridice, cît şi cele ale societăţii civile ».

Ideea după care noile coduri ar servi prea mult avocaţilor, de exemplu, a fost formulată chiar de un deputat din rîndurile majorităţi, Iulian Urban, care face parte din comisia care examinează codurile. El atrăsese atenţia că noile prevederi incluse în Codul civil privitoare la logodnă nu ar putea folosi decît avocaţilor, nefăcînd altceva decît să creeze, artificial, prilejuri de vrajbă socială.

Dar remarca cea mai importantă pe care a făcut-o Iulian Urban este că mare parte din noile prevederi ale Codului civil « au fost luate prin copy & paste din Codul civil elveţian ».

Mimetismul ca metodă de modernizare a României nu este ceva nou, dar tinerii deputaţi din Parlamentul de la Bucureşti atrag atenţia că, astăzi, societatea românească are destule resurse intelectuale ca să nu se mai recurgă la simple imitaţii lipsite de spirit critic.

O dezbatere veche de peste 100 de ani revine neaşteptat în politica românească şi nu este întîmplător că tinerii « critici » nu mai sînt produsele servile ale birocraţiei de partid, fiind deputaţi aleşi în circumscripţii uninominale.

Unul dintre reprezentanţii establishmentului, profesorul de drept şi fostul ministru, Valeriu Stoica, s-a arătat profund nemulţumit de aceste critici, cu atît mai mult cu cît el însuşi a făcut parte din comisia de redactare a codurilor. El a respins acuzaţia de « avangardism » adresată proiectelor, arătînd că, în realitate, noile coduri păstrează în proporţie de 99% prevederile celor vechi.

Cu toate acestea, acel 1% a provocat dispute aprinse şi chiar o stare de reală nelinişte socială.

Proiectul noului cod civil îngăduie, de exemplu, căsătoria minorilor, după un model al multiculturalismului care a ajuns, între timp, în Occident, subiectul unor serioase controverse. În România însă militanţii radicali pentru drepturile omului continuă să creadă că legislaţia trebuie să integreze tradiţia căsătoriei infantile din comunităţile de romi.

Prevederi cum sînt acelea referitoare la incest, avort, prostituţie, reducerea pedepselor pentru corupţie şamd au părut să fie, la rîndul lor, opera unor tehnocraţi care caută să-şi impună punctele de vedere în mod netransparent, evitînd o largă dezbatere publică.

În această ambianţă în care se crează suspiciuni uneori cu totul exagerate (anumite defecţiuni sînt uneori simple inadvertenţe sau expresia incompetenţei) toată lumea de la opoziţia politică la organizaţiile neguvernamentale solicită o dezbatere largă şi liniştită, scutită de stresul unor urgenţe inventate.

Autor: Horaţiu Pepine

Editor: Ovidiu Suciu