Combaterea corupţiei ca strategie de securitate

Lupta împotriva corupţiei a devenit aspectul central în pregătirile de aderare. Celelalte aspecte care ţin de economie şi de administraţie nu sînt mai puţin importante, dar lupta împotriva corupţiei pune cel mai bine în evidenţă măsura în care România împărtăşeşte valorile europene. Ambasadorul Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, făcea ieri cîteva declaraţii care avertizau implicit asupra acestei deplasări de accent.

Pînă în prezent noile autorităţi politice au răspuns bine acestor aşteptări. Traian Băsescu cîştiga de altfel alegerile cu un puternic mesaj anticorupţie, iar după preluarea madatului el a anunţat că va considera corupţia ca pe un factor care pune în pericol securitatea naţională.

Pe ordinea de zi a şedinţei CSAŢ s-a aflat luni tocmai acest subiect care presupune o mobilizare fără precedent a instituţiilor statului pentru combaterea corupţiei. E vorba în primul rînd de serviciile de informaţii. Traian Băsescu a declarat de altfel că a cerut atît SRI cît şi SIE să contribuie mai mult la lupta împotriva corupţiei prin informaţii obţinute cu mijloace proprii. După declaraţiile preşedintelui, SRI ar deţine multe asemenea informaţii pe care, în trecut, nu le-a putut valorifica întrucît nu avea cui să le ofere. Responsabilii politici dacă nu erau corupţi erau indiferenţi faţă de fenomen, iar procurorii manifestau o mare apatie pe care o manifestă de altfel şi astăzi. Preşedintele a dat promisiuni ofiţerilor SRI că se vor bucura de cea mai deplină protecţie, dacă se vor implica serios în deconspirarea politicienilor corupţi. De cele mai multe ori la Bucureşti se vorbeşte în aluzii vagi, se spune bunăoară corupţie la nivel înalt, dar nu se precizează despre ce este vorba. În realitate corupţia la nivel înalt asupra căreia insistă Comisia Europeană şi mai cu seamă grupurile de dreapta din Parlamentul European este corupţia politicienilor şi a miniştrilor. La finele anului trecut au fost date publicităţii nişte documente de o importanţă excepţională, stenogramele şedinţelor PSD, care arătau că primul ministru Adrian Năstase guverna un sistem corupt, dar pînă acum PNA nu a întreprins nici cea mai măruntă verificare în cazul acestor stenograme. Este limpede aşadar că lupta împotriva corupţiei are nevoie de noi impulsuri şi informaţii capabile să pună în mişcare sistemul judiciar şi ele ar putea veni, în optica Preşedintelui, din zona serviciilor de informaţii.

Şedinţa aceasta nu este una obişnuită. Preşedintele doreşte să-i dea o mare vizibilitate publică, întrucît a invitat să participe la ea şi pe consilierii săi personali care nu fac parte din acest organism. Traian Băsescu doreşte aşadar să dea încă o dată un mesaj public foarte puternic că e hotărît să pună în mişcare toate resursele instituţionale de care dispune pentru a lupta împotriva corupţiei. Este totodată şi un mesaj către Uniunea Europeană, întrucît şedinţa se desfăşoară chiar în timpul vizitei în ţară a lui Olli Rehn, comisarul cu extinderea care a pus la rîndul său un accent deosebit pe combaterea corupţiei.