Acesta nu a fost un duel

Acesta nu a fost un duel, nu a fost nicio confruntare. A fost cel mai slab "duel TV" al principalilor candidaţi la funcţia de cancelar de la debutul acestui format, în 2002. A fost relevant atât pentru politica, cât şi pentru televiziunea germană.

Împreună în loc de împotrivă

Angela Merkel împotriva lui (sau, mai exact, cu) Martin Schulz. O dezbatere televizată între doi rivali politici, ale căror formaţiuni guvernează însă împreună în marea coaliţie. O discuţie moderată de patru jurnalişti, dar de la care a lipsit publicul. Nu doar acolo în studioul Adlershof din Berlin.

Situaţia socială actuală din Germania, una tensionată în pofida economiei înfloritoare, nu a fost abordată deloc: faptul că multe familii se descurcă tot mai greu, provocările (şi şansele) generate de digitalizare şi globalizare în domenii ca piaţa muncii şi educaţia.

În loc de asta, s-a discutat pe larg (şi cu retrospective repetate în 2015) despre primirea şi integrarea refugiaţilor. Sigur, o temă care i-a expus pe politicieni mâniei care însoţeşte acest subiect în anumite părţi ale Germaniei. O temă însă în care populismul se loveşte de meticulozitatea muncii politice de zi cu zi.

Pe de altă parte, duelul a abordat câteva teme importante de politică externă. Mai întâi, politica faţă de Turcia. Şefa CDU şi liderul SPD au anunţat amândoi schimbarea strategiei faţă de Ankara: gata cu negocierile privind instituirea unei uniuni vamale, gata cu negocierile de aderare la UE! SPD a vizat multă vreme menţinerea deschisă a porţii Uniunii pentru Turcia, în timp ce conservatorii au încercat mereu să împiedice intrarea acestei ţări în UE. Iar politica germană faţă de Turcia se modifică acum drastic, după derapajele autocratului de la Ankara, care mai nou ia ostatici cetăţeni germani.

A doua temă externă - escaladarea tensiunilor în Coreea de Nord, care ar putea duce la război, în cel mai rău caz. Pe acest subiect, Merkel a făcut uz în mod suveran de experienţa ei politică mult mai bogată şi a făcut trimitere la convorbiri telefonice avute pe această temă cu liderii de la Moscova, Beijing, Tokio, Seul şi Washington.

În fine: Merkel şi Schulz sunt nemulţumiţi că Cupa Mondială la fotbal din 2022 va avea loc în Qatar. Mai rar se exprimă poziţii atât de clare pe acest subiect. Ar trebui să li se reamintească această poziţie liderilor politici care călătoresc în regiune însoţiţi de ample delegaţii economice.

Undeva în eter

Aceste 97 de minute de duel TV au arătat un lucru clar: marea coaliţiei nu este benefică, vă rugăm terminați cu ea. Prea mult au coabitat aceste două mari partide ale Germaniei. Nu se mai pot suporta demult. Democraţia are nevoie de un guvern puternic, dar tot democraţia are nevoie şi de o opoziţie puternică. Şi nu de un duel lipsit de orice confruntare, emis de televiziuni undeva în eter.

În Germania, din 2005 încoace, are loc un singur duel TV pe campanie între principalii candidaţi la alegerile federale. Ceea ce este bine aşa, căci Republica Federală este o democraţie parlamentară bine înrădăcinată, nu o democraţie prezidenţială (Trump a fost împins în sus în SUA şi de numeroasele dezbateri televizate la care a participat). Sistemul german organizează alegeri pentru partide, nu pentru şefi de guvern. Iar de o democraţie parlamentară aparţin platformele politice şi implicarea opoziţiei. Ambele au fost prea puţin reprezentate în faţa multelor milioane de germani care au urmărit în faţa televizoarelor așa-numitul duel dintre Merkel şi Schulz.

Autor: Christoph Strack/os