1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Azil temporar, altfel nu merge!

Volker Wagener/ cs2 februarie 2016

Angela Merkel se aşteaptă ca refugiaţii sirieni să se reîntoarcă, într-o bună zi, la casele lor. Aşa cum s-a întâmplat la vremea respectivă cu bosniacii. Un mesaj destinat mai ales germanilor, consideră Volker Wagener.

https://p.dw.com/p/1Ho0w
Imagine: DW/G. Acer

Angela Merkel trasează linia de demarcaţie. Cu paşi mărunţi încearcă să-şi apere politica porţilor deschise. Limitarea numărului de refugiaţilor e un subiect tabu. Cancelara pare de neînduplecat. În acelaşi timp, însă, tot ea exersează la două mâini partitura corecturilor politice: muzica sa preferată, dar şi muzica cerută de public. Insistă pe un sunet, fără a-l neglija pe celălalt.

Dacă n-ar fi o temă atât de serioasă, am putea vorbi despre un spectacol grandios. Determinarea cancelarei Merkel şi încăpăţânarea ei de a-şi respecta principiul porţilor deschise au transformat-o într-un solitar politic al Europei. Nimeni nu-i urmează exemplul, nimeni n-o ajută. Iar acum, însăşi loiala sa Uniune (CDU) o ameninţă cu o lovitură.

Faptul că Merkel le vorbeşte deja de repatriere refugiaţilor sirieni proaspăt sosiţi în Germania nu are nimic de-a face cu corectura politică. Dimpotrivă. Cancelara face eforturi privind reducerea fluxului de migranţi, organizarea distribuirii echitabile a solicitanţilor de azil în Europa şi expulzarea refugiaţilor economici sau a infractorilor. Numai prin asemenea măsuri reuşeşte să-şi apere politica porţilor deschise.

Menţiunea că 70% dintre refugiaţii veniţi în Germania anilor 90 din fosta Iugoslavie s-au repatriat este un mesaj limpede adresat celor care îşi fac griji. Dar mai ales CDU. Merkel are nevoie de timp şi nu-l poate câştiga decât oferindu-le criticilor săi o perspectivă. Se străduieşte să reducă numărul solicitanţilor de azil. E limpede că persoanele care nu intră sub protecţia Convenţiei de la Geneva sau a legii privind azilul trebuie să părăsească Germania.

Numai că regulile vor trebui aplicate consecvent. Cei cărora, în prima fază, li se permite să rămână, n-ar trebui văzuţi ca proaspeţi cetăţeni, ci ca simpli oaspeţi. Tendinţa este vizibilă: Merkel trebuie să mai lase deoparte din generozitatea de până acum. Dacă n-o face, Germania riscă un infarct politico-social.

Wagener Volker Kommentarbild App
Volker Wagener

Primăvara deciziilor

În săptămânile următoare miza e uriaşă. Alegerile care vor fi organizate în trei landuri federale capătă mare greutate, de parcă deja ar fi vorba de legislative. Uniunea Creştin-Democrată (CDU) se erodează, Uniunea Creştin-Socială (CSU) a devenit în mare parte adversara lui Merkel, iar social-democraţii (SPD) din coaliţia de guvernământ sunt din ce în ce mai agresivi. Şi-n tot acest timp, Uniunea Europeană se clatină. Fără aliaţi, cancelara nu poate face faţă noii mişcări migraţioniste. Cele două summit-uri europene (18 şi 19 februarie şi 17 martie) sunt, probabil, ultima şansă de a menţine deschise graniţele Europei. În caz contrar, spaţiul Schengen este istorie.

Pentru a-şi salva linia politică - o Europă fără frontiere în vremuri tulburi şi un drept de azil nelimitat - Angela Merkel va trebui să diminueze, prin diplomaţie, jurisprudenţă şi chiar şi bani, valul de migranţi. Numai astfel va putea primi sprijinul partidului său, al coaliţiei şi mai ales al cetăţenilor.

Criticile ecologiştilor faţă de avertismentul cancelarei Merkel privind un sfârşit al azilului în Germania n-au fost deloc inspirate. Nu este vorba despre un sfârşit al culturii ospitalităţii, ci despre o reacţie necesară la realitatea devenită, între timp, înfricoşătoare. E drept că iniţial a fost vorba de protecţie oferită refugiaţilor, dar acum în joc se află pacea socială. Şi unitatea Europei. Politica în domeniul migraţiei a cancelarei Angela Merkel impune şi unele provocări. Marea artă politică este să le reziste fără a pune în joc stabilitatea Germaniei şi a Europei. Merkel nu va mai putea ţine lucrurile în frâu multă vreme. Dar încă nu-i totul pierdut.