Comentariu: Campanie zgomotoasă şi consecinţe de durată

Pe 2 octombrie în Bosnia-Herţegovina sunt organizate alegeri locale. Şi astfel s-a lămurit totul. Fiindcă mai ales în regiunea populată majoritar de către sârbi, "Republica Srpska", situaţia economică şi politică este catastrofală. Preşedintele Milorad Dodik şi acoliţii săi aroganţi şi corupţi nu pot prezenta niciun succes obţinut. Mulţi oameni trăiesc în sărăcie, rata şomajului este mare, nu există infrastructură şi tot mai mulţi tineri pleacă din regiune.

Pentru a le abate gândul alegătorilor de la această situaţie precară şi a-i plasa într-o stare naţională combativă şi iraţională, el a recurs la cea mai populară strategie a populiştilor din Balcani: o ameninţare la adresa naţiunii. Popoarele învecinate au fost declarate duşmani - metodă ce funcţionează întotdeauna în Balcani. Iar, la final, liderul este salvatorul naţiunii (fals) ameninţate.

Mulţi alegători din Balcani intră în asemenea jocuri uitând, pentru câteva săptămâni, de problemele cotidiene, de numeroasele cazuri de corupţie comise chiar de către "salvatorul" naţiunii. În Bosnia-Herţegovina aceste mecanisme au funcţionat mereu perfect, inclusiv la alte grupuri etnice ale ţării.

Criză gravă

Chiar dacă îndoielnicul referendum din Republica Srpska poate fi asemuit, pe bună dreptate, cu o şaradă politică, el este şi rămâne o încălcare flagrantă a Constituţiei. Miza alegerilor: ziua de 9 ianuarie -  "Ziua Naţională". Sârbii bosniaci sărbătoresc ziua proclamării republicii, în timp ce pentru bosniacii şi croaţii din Bosnia-Herţegovina aceeaşi zi marchează începutul războiului din Bosnia.

Referendumul a aruncat ţara şi aşa instabilă într-o gravă criză şi îi periclitează cursul european. Faptul că un asemenea plebiscit a fost posibil reprezintă o lovitură pentru statul de drept clădit cu eforturi materiale din partea străinătăţii în Bosnia-Herţegovina. El, statul de drept, nu a putut împiedica alegerile.

Dar şi mai amară este lovitura dată comunităţii internaţionale, mai ales înalţilor reprezentanţi ai Uniunii Europene în Bosnia-Herţegovina. Acest rol îi revine în prezent diplomatului austriac Valentin Inzko. Iar acum el este întruchiparea acestui protectorat nefericit.

Referendumul interzis de către Curtea Constituţională, aspru criticat de către Uniunea Europeană şi, totuşi, organizat este o dovadă că aceste structuri duble - cu protagonişti autohtoni şi internaţionali - nu funcţionează cum trebuie, ba chiar nu au niciun efect. Fiindcă pentru atât de necesarele norme ale statului de drept nu pot garanta nici politicienii ţării, nici reprezentanţii oficiali ai protectoratului.

Iar după referendum pesemne cea mai imporantă constatare va fi că Bosnia-Herţegovina rămâne copilul-problemă din sud-estul Europei. Şi care i-ar putea da multe bătăi de cap Europei ţinând seama de poziţia sa geostrategică. În regiune se cioncesc interesele europene, ruseşti şi turceşti. Nu întâmplător şi-a primit Milorad Dodik binecuvântarea pentru referendum din partea Moscovei, ignorând - tot cu sprijinul ruşilor -  avertismentele Washington-ului şi ale Bruxelles-ului.  

Mica ţară a fost mereu o minge de joc strategică pentru Serbia şi Croaţia, în calitate de mari actori politici în regiune. De aceea, în actuala situaţie, este cu atât mai important ca, după referendum, Serbia şi premierul Aleksander Vucic să reacţioneze moderat şi constructiv. Pentru toate părţile încă mai sunt multe de făcut. Fiindcă plebiscitul este un pas înapoi pentru întreaga regiune, dar şi o dovadă că Balcanii de Vest îşi reafirmă rolul de bastion al instabilităţii în Europa.