1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Dezastru electoral pentru Erdogan

Baha Güngör/PMI8 iunie 2015

Partidul guvernamental AK, aflat la cârma Turciei din 2002 încoace, şi-a pierdut pentru prima dată majoritatea parlamentară. În plan politic intern, ţara se va confrunta cu timpuri turbulente, e de părere Baha Güngör.

https://p.dw.com/p/1FdJ0
Imagine: Reuters/U. Bekta

Poporul turc s-a folosit de urne spre a-şi rosti sentinţa democratică. Alegerile legislative de duminică s-au soldat clar cu doi înfrânţi şi un învingător. Au pierdut preşedintele statului, Recep Tayyip Erdogan, şi partidul guvernamental, islamist-conservator, numit al Justiţiei şi Dezvoltării (AK), pe care şeful statului l-a susţinut din răsputeri, punându-şi la bătaie toate mijloacele. În schimb, partidul kurd HDP a reuşit pentru prima dată să treacă de baremul de 10 la sută din sufragii, spre a pătrunde, pe deplin meritat, în Marea Adunare Naţională de la Ankara.

Rezultatul echivalează cu un penibil dezastru electoral pentru Erdogan. Şeful statului jucase totul pe o carte spre a-şi atinge ţelul de a transforma Turcia într-o republică prezidenţială. Şi-a încălcat datoria de preşedinte, de a fi neutru, făcând, săptămâni în şir, o intensă campanie electorală pentru partidul său islamist. Concomitent, nu s-a dat în lături să-şi atace dezlănţuit adversarii politici, ba chiar să se dedea defăimărilor. Erdogan şi succesorul său la cârma cabinetului şi a partidului guvernamental, Ahmet Davutoglu, s-au văzut pedepsiţi şi pentru abuzul recursului la religie ca unealtă politică.

Gruparea islamistă AK, o formaţiune care, sub conducerea lui Erdogan, a repurtat enorme succese electorale începând din 2002, şi-a adjudecat peste 50 la sută din voturi cu patru ani în urmă şi 52 la sută în scrutinul prezidenţial de anul trecut, depăşind astfel toate recordurile de popularitate. Acum se vede nevoită să accepte o cădere adâncă: 40 la sută din sufragii îngroapă speranţele lui Erdogan. Preşedintele nădăjduise să obţină în forul legislativ o majoritate de două treimi, care să-i permită să schimbe Constituţia, transformând Turcia dintr-o republică parlamentară într-una prezidenţială. Dar transformarea acestui ţel în utopie nu-i singura veste proastă pentru Erdogan. Partidul islamist va fi nevoit să guverneze de acum încolo cu ajutorul unui partener de coaliţie, ori să treacă în opoziţie, o alternativă cu urmări incalculabile pentru destinul formaţiunii. În ultimii 20 de ani toate partidele guvernamentale care au dat preşedinţi de stat au dispărut în insignifianţă, după ce şi-au propulsat liderii la cârma ţării. Puterea avută la un moment dat nu le-a ajutat defel.

Baha Güngör
Baha Güngör

Voturi împrumutate kurzilor de la HDP

Adevăraţii câştigători, kurzii de la HDP, n-au voie, după acest triumf, să-şi îngăduie nicio clipă să se culce pe o ureche şi să comită eroarea de a se supraaprecia. Altfel, ar putea fi eliminaţi din parlament în urma unor eventuale alegeri anticipate, care ar putea avea loc în toamnă. Copreşedinţii formaţiunii kurde, Selahattin Demirtas şi Figen Yüksekdag ar face bine să realizeze că au beneficiat de voturi de la susţinătorii tuturor partidelor, inclusiv cel guvernamental, AK şi că doar aşa li se explică succesul. Prea strict s-a vădit a fi refuzul tuturor păturilor sociale în replică la planurile lui Erdogan de a-şi întări puterea şi a îndepărta Turcia de pe făgaşul pluralist al democraţiei liberale.

HDP va trebui să-şi probeze aderenţa la promisiunea, conţinută în chiar numele partidului, de a fi o grupare democratică pentru toate popoarele. Va trebui să-i convingă pe oameni că nu e braţul politic al militantului partid marxist kurd, PKK. Grupări extremist-naţionaliste de dreapta şi de stânga încearcă să se prevaleze de cei 40.000 de morţi, cu care s-au soldat, din 1984 încoace, luptele dintre statul turk şi PKK, spre a îndepărta din nou din parlament partidul HDP. Extrema dreaptă va avea mari probleme să accepte că HDP a obţinut un număr egal de mandate cu ale partidului naţionalist MHP. Consecinţe fatale ar putea avea o eventuală încercare a HDP de a obţine eliberarea din închisoare a liderului PKK, Abdulah Öcalan, deţinut de 16 ani.

Pe cât de amar e hapul pe care sunt nevoiţi să-l înghită Erdogan şi partidul său islamist, AK, pe atât de periculoasă ar fi trufia pentru cele trei partide aflate până acum în opoziţie. Ele n-au făcut decât să încaseze beneficiul rezultat din aroganţa lui Erdogan şi AK, cărora li s-a servit nota de plată.