Dilema din jurul glifosatului

Cea mai mare victimă a dilemei din jurul glifosatului este încrederea opiniei publice în independența studiilor privind această substanță. Este o acuzație gravă - aceea că autorități precum Oficiul federal pentru estimarea riscului (BfR) sau Agenția Europeană pentru Alimente (EFSA) ar fi preluat studii părtinitoare din branșă și le-ar fi exclus pe cele critice.

Președintele BfR Andreas Hensel a ripostat și a calificat reproșul adus de opozanții glifosatului drept "inventat și neîntemeiat". Din punct de vedere științific ar fi "cât se poate de clar: glifosatul nu provoacă cancer." BfR nu ar avea voie să declare problematică o substanță care "în realitate este inofensivă" doar "pentru că acest lucru s-ar potrivi perfect cu agenda anumitor cercuri".

Cine ne duce de nas?

Ce să credem noi acum? Ce pot face liderii politici într-o astfel de situație? Suntem influențați oare de o campanie iscusită și bine finanțată, care ne minte și care a reușit prin lobby și studii manipulate să păcălească și autoritățile politice?

Sau suntem victimele manipulării la fel de iscusite a organizațiilor de mediu, care interpretează rezultatele studiilor după cum le convine?

Mulți militanți de mediu ar mai avea un motiv pentru interzicerea glifosatului, pe lângă toxicitatea acestui erbicid: este vorba de lupta ideologică împotriva manipulărilor genetice în agricultură. Glifosatul este foarte potrivit pentru cultivarea unor soiuri de plante modificate genetic.

Sunt alte chimicale mai bune?

Sunt două direcții care nu par să aibă vreun punct comun. În acest timp, noi cei din afară, care nu suntem specialiști, suntem cuprinși de dubii.

Nu se spune de exemplu că ar fi fost bine ca glifosatul să fie îndepărtat pur și simplu de pe piață. Cine știe dacă alte erbicide pe care le-ar folosi fermierii sunt mai sigure? Iar ideea că toți fermierii din UE ar trece peste noapte la agricultura bio și ar renunța la erbicide este o pură utopie.

Avem nevoie deci de claritate: este glifosatul dăunător sau nu? Cercetătorii științifici ar trebui să fie capabili să lămurească problema o dată pentru totdeauna. Pentru că știința are pretenția că ar fi empirică și obiectivă. Studiile științifice trebuie să fie "repetabile" - în aceleași condiții de desfășurare, rezultatele lor trebuie să coincidă. Nu se poate să fie așa de complicat.

Aprobare pentru încă cinci ani - o șansă pentru cercetare

Folosirea glifosatului a fost aprobată pentru încă cinci ani. Este o perioadă destul de lungă pentru ca lucrurile să fie lămurite: UE trebuie să creeze acum rapid un for cu adevărat neutru care să decidă. O instanță din care să facă parte oameni de știință independenți: toxicologi, medici, biologi și alți specialiști.

Opozanții și susținătorii glifosatului, politicienii și autoritățile trebuie să cadă de acord cu privire la componența acestui for și să își țină deoparte lobbyiștii proprii, dacă vor cu adevărat ca dilema să fie rezolvată.

Instanța va trebui să se preocupe de două lucruri: mai întâi să lămurească acuzația privind manipularea studiilor. A influențat cu adevărat branșa în mod imoral rezultatele studiilor? Au fost ascunse sub preș rezultate critice importante? Și dacă da - a fost de ajuns pentru a falsifica estimarea riscului acestei substanțe?

Pe de altă parte, forul ar trebui să însărcineze institute de cercetare dovedit independente cu activitățile ulterioare de studiere a acestui erbicid. În acest sens, statele din UE trebuie să fie dispuse să finanțeze întregul demers.

Ar fi o cale etică și curată de a lămuri definitiv cearta privind glifosatul. Și ar putea restaura încrederea în știință.

Autor: Fabian Schmidt/os