Fără gălăgie!

Semne bune vara are pentru Grecia. După 12 ore de negocieri, Bruxellesul a decis acordarea unui nou pachet de asistenţă financiară pentru statul elen, astfel încât vistieria ţării să nu intre la apă. Mai mult, devine din ce în ce mai plauzibilă şi varianta unei reduceri a datoriilor. O fi ea luată cu asalt de vase clandestine ticsite cu refugiaţi, însă Grecia se pregăteşte de un sezon estival care ar putea atinge noi recorduri.

Însă grecii nu se menţin pe linia de plutire în pofida numeroaselor crize din Europa, ci tocmai datorită lor. Din punct de vedere turistic, Grecia, la fel ca Portugalia şi Spania, profită semnificativ de pe urma atentatelor teroriste din Turcia, Egipt şi Tunisia.

Pe scena politică internă, aceste crize îl avantajează în special pe premierul Alexis Tsipras. Spre deosebire de comandantul de pe punte, echipa de marinari din cala vasului elen este obosită, căci măsurile de austeritate adoptate recent afectează mai ales oamenii simpli, de la țară. La data de 1 iunie va creşte taxa pe valoarea adăugată pentru multe alimente și băuturi. Benzina, motorina și păcura pentru încălzire au devenit la fel de scumpe ca energie electrica, țigările și alcoolul. Însă niciun grec nu ar risca serios o revoltă pe o navă care abia se menţine pe linia de plutire. La ideea unui nou început cu outsiderul Tsipras, care să înfiereze Troica și să destructureze puterea oligarhilor, oamenii au renunţat, deja, de multă vreme.

Briză financiară călduţă

În acest moment domneşte o perioadă de acalmie, iar dinspre Bruxelles bate o briză financiară caldă. Miniştrii europeni au lăudat, în această a doua ședință în termen de două săptămâni, disponibilitatea Atenei de a implementa măsuri de austeritate și reforme. La întâlnirea dintre oficialii europeni s-a vorbit chiar şi despre recuperarea încrederii pierdute. Nu există nicio îndoială că reformele ar fi trebuit să devină realitate de multă vreme. Grecii se află cu şase luni în urma calendarului convenit pentru implementarea măsurilor cerute de UE. Modernizarea administrației fiscale este încă în curs de desfăşurare.

Nu, la Bruxelles nu zelul nemaipomenit cu care Atena susţine că vrea să facă economii a fost apreciat. Europenii vor însă ca, în miezul discuţiilor despre o posibilă ieşire a Marii Britanii din UE, să nu se reîncălzească şi dezbaterea despre un eventual Grexit. UE are destule crize pe cap - criza refugiaţilor, criza din Ucraina şi criza generată de ameninţarea teroristă. La fel se raportează Bruxellesul şi faţă de alte două ţări care păcătuiesc financiar, Portugalia şi Spania, care încalcă în mod evident pactul de stabilitate şi care, în loc să fie amendate, primesc noi şi noi termene limită. Într-o Europă măcinată de crize, respectarea regulilor ocupă planul secund. Mai mult decât altădată.

Faptul că întâlnirea de la Bruxelles a durat foarte mult nu este vina europenilor, ci a FMI. Iniţial, Fondul Monetar Internaţional a anunţat o uşurare a poverii datoriilor fără a solicita noi măsuri de reformă, ceea ce a declanşat multă rumoare. Până la urmă, FMI a prezentat un pachet financiar foarte complex. După o noapte lungă de negocieri, creditorii Greciei s-au arătat mulţumiţi de compromis. Ei se vor reuni până la sfârşitul anului, desigur după o verificare prealabilă, care să stabilească cât din datorii le este permis grecilor să arunce peste bord. O renunţare la datorii, un "haircut", măsură respinsă categoric de Germania, nu mai intră în discuţie. Grupul euro este însă dispus să taie măcar "vârfurile" muntelui de datorii care apasă Atena.

Acesta este fără îndoială un compromis pe care bancherii experimentaţi îl ascund în clauze complicate privind dobânzile şi în durate foarte mari de creditare. FMI va fi de acord, iar ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble va călări eroic, în crepuscul, către Berlin.