Comentariu: Europa în febra misiunilor spaţiale

Cu siguranţă provocările pline de aventură asociate cu planurile ambiţioase joacă un rol important în succesul unei misiuni. Să nu uităm că, în faza de început, toate părţile implicate au fost nevoite să facă posibil, imposibilul. Altminteri, misiunea "Rosetta" n-ar fi existat.

Din pricina problemelor de natură tehnică, startul misiunii a fost amânat cu un an. Apoi, cometa pe care urma să fie plasat robotul n-a mai putut fi ajunsă. Într-un timp foarte scurt, cercetătorii şi inginerii au fost nevoiţi să găsească o alternativă. Şi, astfel, misiunea a fost salvată.

Probabil că energia izvorâtă din devotamentul faţă de o măreaţă viziune este cea care ne domină acum. Să fie din cauză că, în activitatea profesională de zi cu zi, nu trăim experienţa identificării cu un "ceva" grandios şi plin de sens, cu un obiectiv comun care ne uneşte şi ne animă pe toţi în egală măsură?

Setea de explorare

Această energie fantastică - adevăratul spirit al cercetării - s-a făcut simţită şi-n ianuarie 2014 când "Rosetta" a fost trezită din amorţeală. Atunci, coordonatorii misiunii au sărit în sus de bucurie. Asemenea momente de euforie mai sunt întâlnite numai la marile meciuri de fotbal.

Şi-ar mai fi şi marile întrebări cele care ne fascinează. În cazul misiunii "Rosetta" este vorba despre rădăcinile existenţei noastre, despre originea vieţii în Univers.

Raportat la dimensiunea filozofică a misiunii, efortul tehnic depus pentru clarificarea acestor întrebări este pe măsură.

Impresionantă este şi pregătirea profesională a inginerilor Centrului European pentru Operaţiuni Spaţiale (ESOC) din Darmstadt. Manevrele complexe efectuate necesită precizie, experienţă şi talent. De exemplu, manevra "swing-by" care i-a dat sondei spaţiale "Rosetta" forţa necesară de a face lunga sa călătorie la întâlnirea cosmică pe care o avea programată cu "Chury" (cometa 67P).

Fără nicio îndoială, coordonatorii misiunii sunt profesionişti desăvârşiţi. Cea mai mică greşeală ar fi putut compromite întreaga acţiune. Universul ne-a demonstrat de multe ori până acum că "greşeala nu-i o opţiune". Vorbele şefului misiunii Apollo 13, Gene Krant, sunt la fel de valabile ca oricând.

Imagini de neuitat

În plus, în timpul călătoriei sale care a durat un deceniu, sonda "Rosetta" s-a dovedit a fi un fotograf foarte talentat: selfie-uri spectaculoase, fotografii cu planeta Pământ, cu Marte, cu numeroşi asteroizi. Şi, desigur, cu "Chury".

Graţie acestor imagini putem spera acum că vom pătrunde în lumea îndepărtatei comete. Iar setea de aventură şi de explorare a unor noi lumi încep să prindă şi mai mult contur. Cristofor Columb a trecut prin asemenea trăiri. Dar noi?

Noi aflăm că în aceste lumi îndepărtate solul miroase a bălegar şi a ouă clocite. Nu ne-am fi aşteptat la asta, aşa că suntem şi mai uimiţi. Şi-atunci ne bucurăm şi mai mult de aventura pe care avem ocazia s-o trăim prin intermediul roboţelului Philae.