G20 trebuie să realizeze ceva normal

"Să edificăm a lume interconectată", acesta este motto-ul preşedinţiei germane a G20, simbolizat de un nod marinăresc, de legare a două parâme. Un simbol cât se poate de potrivit.

Preşedinţia germană a G20 şi-a propus ţeluri ambiţioase pe durata mandatului său. Globalizare în beneficiul tuturor, sustenabilitate în economie şi în chestiunile de mediu, prevenirea conflictelor şi combaterea sărăciei. Poate unora li se par obiective prea vagi, prea schiţate în linii mari. Dar unde să-şi aibă locul aceste obiective, dacă nu în G20, grupul celor mai importante ţări industrializate şi emergente, în care trăieşte două treimi din omenire şi care realizează împreună 85 la sută din PIB-ul mondial?

Totul s-a schimbat de la alegerea lui Trump

"Să edificăm o lume interconectată" sună poate banal. Sigur, lumea este interconectată, dar în vremurile pe care le traversăm, un asemenea obiectiv nu mai e de la sine înţeles. Alegerea lui Donald Trump în funcţia de preşedinte al SUA şi tot ce a spus şi făcut el de atunci încoace este o abdicare de la edificarea pozitivă a unei lumi interconectate. Având în vedere politica sa comercială, de alianţe şi migraţie, s-ar putea chiar spune că Trump vrea să inverseze oarecum interconectarea.

Participanţii la reuniunea miniştrilor de Externe de la Bonn s-au concentrat asupra vizitei noului şef al Departamentului de Stat american, Rex Tillerson. Prin sublinierea "valorilor şi intereselor" americane, acesta a confirmat din păcate respingerea multilateralismului, anunţată de Casa Albă. Şeful diplomaţiei germane, Sigmar Gabriel, şi el nou în funcţie, a afirmat în schimb: "Toţi cei care au luat aici cuvântul s-au propnunţat pentru cooperarea multilaterală". La întrebarea dacă şi Tillerson s-a numărat printre aceştia, Gabriel a evitat să răspundă. Nu se înscrie în cutumele diplomatice să-ţi dai de gol un oaspete. Dar mesajul a fost înţeles şi aşa.

Gabriel, renumit odinioară pentru limbajul său nonconformist, şi-a îndeplinit foarte bine la Bonn îndatoririle de gazdă. El a opus abordării securităţii prin prisma exclusiv militară un concept de securitate mai larg destinat crizelor pe care le traversăm, dotat cu măsuri preventive din sfera politicii de dezvoltare şi de mediu. Adică exact opusul a ce propune administraţia Trump.

Trump are un parcurs sinuos în raport cu Rusia

Tillerson la Bonn şi Trump la Washington nu au fost probabil impresionaţi de reuniunea G20. Dar partea americană s-a trezit şi în aceste două zile în ofsaid, de exemplu în relaţiile cu Rusia. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu ştie ce să mai creadă după discuţiile avute la Bonn cu Tillerson în privinţa intenţiilor noii administraţii americane. Aceasta fiindcă Trump şi Tillerson au vorbit întâi de o posibilă apropiere în relaţiile cu Moscova, dar apoi au cerut Rusiei să restituie Ucrainei Crimeea. Dacă SUA au recunoscutr între timp că peninsula aparţine Ucrainei, este o uşurare care atestă o oarecare capacitate de învăţare. Dar este posibil să fie doar expresia continuării unei linii politice sinuoase şi imprevizibile.

Marea majoritate a celorlalte ţări membre ale G20 se bucură că preşedinţia organizaţiei este asigurată în prezent de Germania, o ţară foarte previzibilă, chiar dacă posibilităţile sale sunt bineînţeles limitate. Mottoul "Să edificăm o lume interconenctată" sună poate banal, dar este astăzi mai îndreptăţit ca oricând.

Christoph Hasselbach /ia