1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Greenpeace și Trump - braț la braț

Miodrag Soric/os3 mai 2016

Prin dezvăluirile sale privind negocierile americano-europene pe marginea acordului transatlantic de liber schimb, Greenpeace a creat mare vâlvă. De profitat are chiar această organizație de protecția mediului.

https://p.dw.com/p/1Igw2
Imagine: Getty Images/AFP/J. MacDougall

Greenpeace nu a agreat de la bun început negocierile pe marginea acordului TTIP. O poziție legitimă. De aceea există astfel de lobbyiști. Ceea ce surprinde însă este ușurința cu care o mare parte din politica și presa germană s-a lăsat păcălită de organizația de mediu. Puțini au pus la îndoială afirmațiile făcute de Greenpeace, acuzațiile lansate au fost luate drept fapte iar lămurirea rațională a problemelor a fost înlocuită de senzaționalism.

Aproape la fel ca în cazul lui Donald Trump. Și el creează puneri în scenă, spune jumătăți de adevăruri, pe care lumea nu se obosește să le verifice și să vadă că sunt false. Normal că în acest context și Trump este împotriva acordului americano-european de liber schimb. Sigur că vrea să-și protejeze conaționalii de străinătatea cea rea. El calomniază establishment-ul politic, care ar fi fost „cumpărat de mediul economic“.

Nici măcar Greenpeace nu ar fi putut formula mai bine.

Miodrag Soric conduce studioul DW din Washington
Miodrag Soric conduce studioul DW din Washington

Dar hai să vedem și cum stau de fapt lucrurile. Tratatele internaționale se negociază aproape întotdeauna în spatele ușilor închise. Aceasta nu are nimic de-a face cu secretomania, cum ar vrea Greenpeace să ne facă să credem. Este pur și simplu o chestiune practică: dacă politicienii aleși democratic nu sunt de acord cu rezultatul negocierilor, au posibilitatea să respingă la final prin vot documentul negociat. Acesta se poate renegocia.

Germania, cel mai mare profitor al TTIP

Este relevant că deosebit de multă lume în Germania are ceva împotriva TTIP. Ciudat, pentru că tocmai țara europeană cu cele mai puternice exporturi are de profitat de pe urma acordurilor de liber schimb. Întregi ramuri industriale - de exemplu în tehnica medicală - trăiesc exclusiv din exporturi, au mii de angajați care depind de acestea. Producătorii auto germani plătesc anual sute de milioane de euro pentru recertificarea motoarelor și pieselor lor în SUA. Un deficit de competitivitate, de care profită în special concurenții din America și Asia.

Faptul că cele mai mari piedici la negocierile TTIP vin din Germania nu poate decât să-i surprindă total pe oamenii din Țările Baltice, Marea Britanie, Polonia, Spania sau Olanda. Toate aceste țări sunt în largă majoritate în favoarea acordului comercial cu SUA.

Protecție mai dură a mediului - în Europa?

Dar pentru Greenpeace standardele de viață nu sunt așa de importante. Organizația se preocupă de protecția mediului. Cel puțin așa susține. Uită să menționeze că protecția mediului este pe alocuri mai dură în SUA decât în Europa. Motorul diesel al VW, aflat în sute de mii de mașini pe străzile europene, nu mai are voie să se afle în circulație în SUA. La produse lactate, carne sau aditivi alimentari: americanii sunt deseori mai stricți decât europenii. Sucurile de fructe aflate pe mese la conferințele Greenpeace sunt interzise în America, pentru că ar putea conține resturi de insecticid.

Greenpeace susține că acordul TTIP va avea ca victimă înaltele standarde europene de protecția consumatorului. Nu o să uit niciodată cuvintele unei fermiere bătrâne din Iowa, atunci când am întrebat-o despre porumbul modificat genetic: "Și noi americanii ne iubim nepoții."

Sigur că TTIP nu va fi un acord perfect. Europenii și americanii trebuie să cedeze reciproc, ambele părți trebuie să facă compromisuri. De acestea vor profita însă la final cu toții, prin măsuri ca renunțarea la taxele vamale și recunoașterea mutuală a certificărilor. Clientul va decide atunci dacă va cumpăra un produs american sau unul european.