Doctrina militară marină a Rusiei

"Când vin soldaţii, să mă ascunzi sub masă!" - o rugam pe mama când aveam cinci ani. Era prin anii '70, trăiam în URSS, în plin Război Rece. Teama de a fi luat în armată de soldaţii care ne apărau patria în faţa putredului occident era mai mare decât teama ca acest occident putred să ne atace. Poate că de vină era educaţia mea pacifistă, dar nu eram singurul care gândea aşa. Nu cunoşteam pe nimeni care vrea să intre în armată şi nici pe vreunul care să fie mândru de armata ţării.

În pofida emisiunilor TV prezentate sub genericul "Slujesc Uniunii Sovietice", în care era glorificată armata. În pofida materiei obligatorii în şcoli "Începuturile educaţiei militare" şi a parăzilor militare anuale. Propaganda anilor '70 n-a reuşit ceea ce a reuşit cea de acum: să cultive iubirea ruşilor pentru armata lor.

Potrivit unui sondaj efectuat de institutul demoscopic VZIOM, 86% dintre cetăţenii chestionaţi sunt convinşi că trupele ruseşti ar fi capabile, la nevoie, să apere ţara. Apoi, 40 la sută au apreciat că respectă armata, iar 59 că sunt chiar mândri de ea. Aşadar marea majoritate a ruşilor consideră armata drept o instituţie de prestigiu.

Şi e foarte probabil ca aceşti 86 la sută dintre ruşi să se fi bucurat când duminică, la Kaliningrad, preşedintele Vladimir Putin a prezentat noua doctrină militară a marinei în timpul unui spectacol impresionant. Bineînţeles că Rusia este o ţară paşnică, bineînţeles că nu ameninţă şi nu atacă pe nimeni - a fost mesajul preşedintelui. Dar e pregătită şi n-ar cruţa pe nimeni dacă i-ar trece cuiva prin cap să atace cea mai mare ţară a lumii. Atunci intră în acţiune navele performante cu sistemele lor precise de navigaţie şi rachetele lor ultrarapide - înainte de toate în Marea Mediterană şi în regiunea arctică, în contextul ameninţării extinderii NATO spre răsărit.

În toamna anului trecut, şeful statului major, generalul Veleri Gherasimov, anunţa că, până în anul 2020, forţele armate ruseşti urmează să fie dotate cu peste 11.000 de blindate noi, cu 30 de nave şi submarine, precum şi cu 14.000 de vehicule militare, ca să nu mai vorbim de nenumăratele noi rachete de care vor dispune.

Impresionant şi ne duce cu gândul la ritmul cursei înarmării din timpul Războiului Rece. Dar fără garanţie. Căci sancţiunile impuse de occident şi amplificarea crizei economice ar putea împiedica realizarea acestor planuri măreţe. Nu vor fi suficienţi bani şi, în acelaşi timp, vor lipsi componentele importante ale armelor de precizie, pentru că vestul nu le va mai livra Rusiei. Dacă va funcţiona antidotul ridicat în slăvi de Kremlin, acela al găsirii de înlocuitori pentru produsele care nu mai pot fi importate, e greu de crezut.

Abia când toate aceste probleme vor fi fost depăşite, vor avea cetăţenii ruşi motive reale să fie mândri de armata lor. Fără a se teme că o rachetă ar putea exploda imediată după lansarea de pe o navă a marinei ruseşti, scufundându-se la doi metri distanţă în apă, aşa cum s-a întâmplat în timpul unui spectacol militar la Sevastopol, în Crimeea, la finele săptămânii. Preşedintele Putin nu a fost de faţă. El a participat, în schimb, la parada marinei de la Kaliningrad. Acolo, unde o altă rachetă nici n-a reuşit să părăsească dispozitivul de lansare...