Noua "normalitate"

Vladimir Putin a anunţat achiziţionarea de către Rusia a peste 40 de rachete balistice intercontinentale, în replică la intenţia Statelor Unite ale Americii de a desfăşura echipamente militare grele în ţările est-europene membre ale Alianţei Nord-Atlantice. Kremlinul trece cu vederea - desigur în mod intenţionat - faptul că întărirea apărării NATO la graniţa răsăriteană se produce în contextul politicii agresive a Rusiei faţă de Ucraina.

Occidentul şi Rusia se confruntă, din nou, cu dilema abstractă a securităţii: încrederea reciprocă lipseşte, aşa că ambele părţi îşi extind capacităţile militare. Fiecare parte se simte ameninţată. Prin urmare, se dotează cu mai multe arme. Consecinţa: clasica spirală a înarmării.

Putin simte nevoia de confruntare

Evoluţia situaţiei nu e surprinzătoare. Mai ales germanii ar trebui să înveţe să accepte ca pe o "nouă normalitate" proaspăta retorică de confruntare a Moscovei. În mod eronat, mulţi sunt convinşi că motivul deteriorării relaţiilor cu Rusia este conflictul ucrainean.

Cu toate acestea, tensiunile create în Ucraina sunt urmarea sau expresia unei adânci evoluţii interne a Rusiei: începutul celui de-al treilea mandat ca preşedinte al lui Putin (2011-2012) a fost asociat cu protestele masive ale clasei de mijloc din mediul urban.

În contextul crizei de legitimitate rezultată din mişcarea de protest, Kremlinul a răspuns cu o şi mai puternică orientare către naţionalism şi valorile ortodoxe.

Aversiunea faţă de occident, care în conflictul ucrainean a început să capete aspecte patologice, l-a ajutat pe Putin să recâştige simpatia ruşilor - simpatie pierdută începând din 2012.

Rusia a ales propria cale politică, una specială. Acelaşi accent cade şi pe noua strategie economică a ţării: în vremea crizei financiare globale şi a scăderii preţurilor la energie, Kremlinul s-a decis - cu mult înaintea crizei ucrainene - contra parteneriatului pentru modernizare, oferit de occident.

În schimb, începând din 2011/2012, Moscova insistă pe reindustrializarea după principiul sovietic: institutele de cercetare tehnică, găzduite în complexele militar-industriale, ar trebui să funcţioneze în vederea stimulării economiei, mai ales în sectorul de producţie.

Înarmare programată

Încă din februarie 2012, Vladimir Putin a anunţat investiţii masive în industria de apărare: 2300 de miliarde de ruble până în 2022. Şi tot cu peste trei ani în urmă, şeful Kremlinului vorbea despre alte 10 regimente noi cu rachete nucleare de tip Topol-M şi Jars. În prezent, Putin nu face decât să-şi consolideze strategia de înarmare - inversând cauza şi efectul, pe fondul planurilor NATO pentru Europa de Est.

Adevărul amar este că nu conflictul din Ucraina sau cine ştie ce comportament al occidentului au dus la confruntarea dintre Rusia şi Vest, ci cursul politic al preşedintelui Putin care, de ani de zile, netezeşte drumul acestui nou Război Rece. Şi chiar dacă occidentul nu vrea încă s-o recunoască: aceasta este "noua normalitate".