1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Comentariu: Obama şi Europa îşi trimit mingile la fileu

Miodrag Soric / A.K. 20 martie 2014

Statele Unite ale Americii vor condamna ferm atacul Rusiei din Crimeea, comentează Miodrag Soric. Sancţiunile nu vor fi doar de natură economică.

https://p.dw.com/p/1BTFI
Miodrag Soric, DW Washington
Miodrag Soric, DW WashingtonImagine: DW

Preşedintele Rusiei a făcut ca Statele Unite ale Americii să pare slabe în actuala criză din Crimeea. Mulţi policieni au criticat poziţia Washingtonului, chiar în dezbaterile din Congres. Dar criticile sunt şi mai dure. În vreme ce Putin acţionează, Obama ameninţă sau aplică sancţiuni simbolice. Washingtonului îi lipseşte voinţa de a conduce în continuare, mai reclamă vocile critice.

Prohodul superputerii este cântat însă mult prea devreme. Săptămânile şi lunile următoare vor dovedi că preşedintele Obama îl va face pe Putin să plătească un preţ mare pentru atacurile recente. Cine discută la Washington cu consilierii lui Barack Obama, remarcă determinarea acestora. America va folosi arme ale cătror efecte se vor resimţi în timp. Mai ales la nivel economic.

Sacţiunile vor afecta grav Rusia

Rusia este obligată să împrumute bani de pe pieţe de capital străine pentru a investi în propria economie, dar şi pentru a continua derularea afacerilor începute. Băncile şi institutele financiare care pot reglementa astfel de situaţii operează pe plan internaţional. Pentru acestea, Rusia cu a sa economie slabă nu este o afaceră de bază. Încet-încet, la solicitarea Washingtonului, marii finanţatori vor suspenda transferurile spre Moscova. Rezultatul? Kremlinul va întâmpina şi mai multe greutăţi în procesul de modernizarea a economiei. Rusia va deveni şi mai dependentă de exportul de materii prime.

Şi pe acest front va ataca Washingtonul: cu scopul de a reduce dependenţa Europei de gazul şi petrolul rusesc. Statele Unite ale Americii şi Canada planifică de ani buni extinderea exportului propriu de gaz lichefiat. Până acum, americanii se concentraseră mai mult pe piaţa din Asia, unde preţurile sunt mai mari decât în Europa. Dar, în condiţiile în care Rusia ameninţă ca va suspenda livrarea de energie, americanilor nu le rămâne altceva de făcut decât să alimenteze şi piaţa de pe bătrânul continent.

Politica de apărare, în lumina reflectoarelor

Ocuparea Crimeei de către Rusia va facilita misiunea Washingtonului la apropiata întrunire G7 de a convinge asupra necesităţii sporirii fondurilor destinate înarmării. Toate eforturile de până acum ale SUA în acest sens au rămas fără rezultat. Chiar şi după bombardarea Belgradului în 1999, disponibiliatea europenilor de a majora cheltuielile destinate apărării nu s-a modificat substanţial. Washingtonul a reacţionat vizibil enervat, ameninţând nu de puţine ori cu retragerea din NATO.

Dar, mulţumită lui Putin, situaţia se schimbă. Nimeni nu poate întări mai mult o alianţă decât un duşman comun. În timpul vizitei lui Obama la Bruxelles, programată să aibă loc la sfârşitul lunii martie, preşedintele american se va referi la importanţa Alianţei Nord-Atlantice. Polonia, Ungaria sau Ţările Baltice se vor referi la noile ameninţări din estul Europei şi îi vor întări poziţia şefului de la Casa Albă. Germania şi Franţa vor trebui să reacţioneze. NATO are din nou o misiune. Consilierii lui Obama sunt tot mai decişi să susţină accelerarea aderării Ucrainei la Alianţa Nord-Atlantică. Chiar dacă nu se află pe agenda politică a anului în curs, în 2015 sau 2016 Kievul ar putea fi invitat să facă parte din alianţă.

Conflictul din Crimeea - puterea exemplului?

Nu este vorba de o răzbunare din partea americanilor asupra Rusiei. Washingtonul ar fi preferat să colaboreze cu Kremlinul pentru soluţionarea problemelor internaţionale, precum războiul civil din Siria sau conflictul cu Iranul. Pentru Statele Unite contează stabilitatea, menţinerea ordinii mondiale, pe care SUA au realizat-o în ultimele decenii. Dacă Obama nu reacţionează dur faţă de Rusia în conflictul din Crimeea, atunci urmările se vor resimţi şi la alte state post-sovietice, cred diplomaţii administraţiei de la Casa Albă. Fie că e vorba de Ţările Baltice sau de statele din Asia Centrală, peste tot există minorităţi ruse. Aceste ţări s-ar putea confrunta cu un ultimatum din partea Rusiei: ori vă subordonaţi de bună voie Moscovei, ori veţi fi atacaţi de militarii noştri. Washingtonul nu vrea să se ajungă atât de departe.