1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

ONU - neajutorată în lumea nouă

Ines Pohl/os23 septembrie 2016

Disputa privind atacarea convoiului umanitar în Siria arată că ONU nu găsește strategii de a-i ajuta pe oamenii din regiunile de război. Germania ar putea juca un rol mai important în acest context, crede Ines Pohl.

https://p.dw.com/p/1K6zI
Imagine: Getty Images/AFP/O. Haj Kadour

Națiunile Unite au ajuns la capăt de drum. Structurile Organizației sunt total depășite. Nu se mai potrivesc cu vremurile actuale, în care conflictele nu mai au loc de-a lungul granițelor de stat, în care luptele se dau pentru dominație ideologică și nu pentru câștiguri teritoriale. Atacul verbal al secretarului de stat american John Kerry la adresa ministrului rus de Externe Serghei Lavrov a dovedit acum lumii întregi că mamutul ONU nu mai știe ce e de făcut pentru a-i ajuta pe sirieni.

Bombardarea convoiului umanitar care urma să livreze ajutoare de urgență pentru mii de persoane este dovada tristă că toate negocierile pe marginea conflictului au fost inutile. Că oamenii nevinovați continuă să moară, în fiecare zi, în fiecare noapte. Chiar în timpul în care citiți aceste rânduri.

Experiențe din Al Doilea Război Mondial

Lumea arăta cu totul altfel la înființarea Organizației Națiunilor Unite, în 1945. Experiențele celui de-al Doilea Război Mondial erau proaspete. Pentru a evita evoluții similare în viitor, au fost create structuri care să se preocupe de problemele lumii. Pentru a evita crearea de superputeri, cei cinci membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU au primit drept de veto. Azi, puteri economice importante, precum Brazilia sau India, nu au loc la această masă a marilor decidenți. Germania este abia din 1973 membră a ONU.

Foarte puține s-au schimbat la bază în aceste structuri postbelice. Țări ca Rusia, China și chiar SUA pot oricând anula hotărâri ale majorității prin veto. Procesul afectează direct și alegerea secretarului general al ONU. Structura împiedică numirea în această funcție a unei persoane cu o viziune clară și curajoasă. Mereu se impune un candidat al mijlocului, care are misiunea de a-i mulțumi pe toți. O situație detrimentală pentru temele sensibile, unde o poziție clară este necesară.

Ines Pohl, corespondentă DW în SUA
Ines Pohl, corespondentă DW în SUA

Fără forță pentru reînnoire

Instituția Națiunilor Unite, de care ar fi nevoie mai mult ca oricând în acest timp al terorismului, al statelor și structurilor în disoluție, nu găsește nici curajul, nici forța de a se reînnoi. Și pentru că marile puteri învingătoare în Al Doilea Război Mondial nu vor să accepte că nu pot soluționa singure conflictul sirian, că trebuie să cedeze din atribuțiile lor, că Adunarea Generală a ONU trebuie să devină cu adevărat un instrument puternic în facilitarea înțelegerii dintre popoare.

Suferințele sirienilor continuă: Alep, un oraș distrus
Suferințele sirienilor continuă: Alep, un oraș distrusImagine: Reuters/A. Ismail

Noua perioadă de gheață dintre SUA și Rusia va amâna reformarea ONU la calendele grecești. Și asta în mandatul unui președinte ca Barack Obama, care a admis demult că superputerile actuale nu vor câștiga această luptă nouă pentru impunerea ideologiilor fără ajutorul țărilor emergente.

Rolul Germaniei va deveni mai important

În acest context turbulent, Germania a depus cererea de a fi primită din nou din 2019 ca membru cu statut nepermanent în Consiliul de Securitate. Șansele în acest sens sunt bune. Berlinul a dovedit în conflictul ucrainean că este capabil să medieze. Insiderii de la ONU speră în continuare că Germania va primi în cele din urmă statutul de membru permanent, având în vedere că este al patrulea finanțator al ONU.

Ar fi de ajutor așa ceva? În fine, este oricum mai bine când politicienii țipă unul la altul decât să nu mai vorbească deloc unul cu celălalt și să lase armele să o facă.

Iar recenta Adunare Generală a ONU a arătat că Germania trebuie să acționeze și în interes propriu pe această imensă scenă globală. Conflictul sirian este doar una din dovezile brutale care ne demonstrează că, în lumea de azi, conflictele cele mai îndepărtate ajung până la urmă și la noi acasă.