Comentariu: Risc de destabilizare în Kenia

Prin atacul asupra centrului comercial frecventat cu precădere de străini şi kenieni cu dare de mână, islamiştii au vrut să creeze pagube cât mai mari cu putinţă şi să capteze atenţia opiniei publice internaţionale. Ei nu au vrut să lovească doar Kenia, ci în egală măsură Israelul şi comunitatea internaţională. Centrul comercial are în parte patronat israelian şi angajaţii unui complex al ONU aflat în vecinătate îşi făceau adesea cumpărăturile acolo. De aceea, răspunsul la atac trebuie să aibă o componentă internaţională. Lumea nu trebuie să permită extremiştilor din Africa, nici în Kenia şi nici în Nigeria - ţară terorizată de secta islamistă Boko Haram - să destabilizeze situaţia în continuare.

Al-Shabab, autointitulaţii luptători ai lui Allah din Somalia, aflaţi în legătură cu reţeaua al Qaida, au acţionat cu brutalitate maximă în capitala Keniei. Ei au revendicat masacrul pe Twitter, anunţând şi iminenţa unor noi atacuri. Ca motiv, islamiştii au specificat prezenţa trupelor keniene în cadrul misiunii AMISOM, coordonată de ONU. AMISOM, formată din militari din Uganda, Burundi şi Kenia, le-a produs recent islamiştilor pierderi considerabile în Somalia, alungându-i din teritorii pe care le controlau. Şi din acest motiv, Al-Shabab a decis să-şi mute teatrul de operaţiuni în Kenia învecinată.

Este necesară o soluţie politică

Nu este permis ca masacrul să aibă drept efect retragerea trupelor africane din Somalia. Graniţa, foarte întinsă, dintre Kenia şi Somalia este greu de controlat. Sute de mii de somalezi trăiesc în Kenia. Această ţară din estul continentului negru este percepută drept bastion împotriva islamiştilor, şi a mai fost în trecut în repetate rânduri ţinta unor atentate teroriste. Din dorinţa de a proteja Kenia de noi atacuri - ţara fiind dependentă de turism - trupe keniene au pătruns în 2011 în Somalia, pentru a întări contingentul ONU.

Pentru populaţia Somaliei, afectată de decenii de sărăcie, este importantă combaterea miliţiilor islamiste. Comunităţii internaţionale nu îi este permis să asiste pasiv la atragerea ţărilor învecinate în războiul luptătorilor lui Allah. De aceea, acţiunile militare ale AMISOM trebuie să fie urmate de soluţii politice de durată. În acest scop, este necesar să fie aduşi la masa tratativelor inclusiv islamiştii moderaţi, împreună cu care să fie elaborat un plan de viitor pentru Somalia. Numai astfel va putea fi instaurată o pace durabilă , o pace care să aibă efecte benefice şi asupra ţărilor învecinate.

Concomitent, Kenia nu trebuie să permită instrumentalizarea reticenţelor existente faţă de cele 11 procente de musulmani trăitori în ţară, şi faţă de imigranţii din Somalia. În timpul masacrului, islamiştii i-au întrebat expres pe clienţii centrului comercial ce religie au. Cine n-a fost musulman a fost ucis pe loc, inclusiv copii.

Atentatul, comis "în numele lui Mahomed", a adus cu sine primejdia scindării Keniei, în funcţie de credinţă şi etnie. Şi asta în condiţii în care ţara se afla oricum într-o criză profundă, findcă atât şeful statului, Uhuru Kenyatta, cât şi locţiitorul său, William Ruto, sunt acuzaţi de tribunalul de la Haga de crime împotriva umanităţii, comise după alegerile din 2007. În cazul în care cei doi vor fi condamnaţi, Kenia va rămâne fără conducere, devenind o pradă şi mai uşoară pentru terorişti.