Comentariu: Rusia, pe cale să-şi extindă influenţa în Balcani

Documentele confidenţiale despre politica Rusiei, ale Ministerului Federal al Afacerilor Externe, îngrijorează prin conţinutul lor. Pentru Kremlin, Balcanii sunt de o însemnătate strategică majoră. Observatorii deduc de aici că Rusia încearcă să-şi extindă sfera de influenţă asupra întregii regiuni, pentru a o îndepărta de Uniunea Europeană.

Interesul politic şi economic al Rusiei faţă de Balcani e cunoscut de multă vreme. Nouă este consecvenţa cu care Moscova îşi manifestă ambiţiile hegemonice şi în afara spaţiului post-sovietic.

Influenţa economică a Rusiei

Strategia lui Putin în Balcani este simplă şi ingenioasă: mai ales Serbia, Muntenegru şi partea sârbă a Bosniei-Herţegovina, republica Srpska, sunt conectate în mod tradiţional la Rusia. Prin livrări de gaz metan, proiecte de infrastructură şi investiţii în aceste ţări, Rusia îşi sporeşte constant influenţa.

Kremlinul se foloseşte în mod deosebit de situaţia economică grea a acestor ţări. Rata medie a şomajului este de 30%, aproape fiecare al doilea tânăr nu are un loc de muncă, iar nivelul investiţiilor occidentale directe - oricum destul de mic - stagnează de ani de zile din cauza corupţiei.

Astfel, Rusia creează perspective. În Serbia, firmele ruseşti modernizează societatea de căi ferate. În Muntenegru, o treime din firme sunt în mâinile ruşilor. Moscova face presiuni asupra Bosniei-Herţegovina, aflată sub protecţia occidentului, pentru a diminua influenţa Vestului.

În Consiliul de Securitate al ONU, Rusia a votat contra prelungirii misiunii EUFOR - cu intenţia evidentă de a ţine ţara departe de Uniunea Europeană.

Până şi în Bulgaria, puternic dependentă de livrările de gaz şi petrol din Rusia, Moscova îşi sporeşte influenţa politică şi economică.

UE şi procesul de extindere

Tehnica paşilor mărunţi îi permite Rusiei să umple spaţiile goale pe care occidentul nu le-a umplut până acum, din păcate. La 15 ani de la destrămarea Iugoslaviei, ţările din Balcani încă mai aşteaptă la poarta Uniunii Europene, iar mai toate statele membre vor ca situaţia aşa să rămână.

De la declanşarea crizei euro, nimeni din clubul celor 28 nu mai vrea să audă de extindere. Şi ar mai fi şi teama faţă de creşterea costurilor cu ţările candidate cu economii slabe. Numai Slovenia şi Croaţia au reuşit, până acum, să fie admise în UE. Toate celelalte state din Balcanii de Vest stau în sala de aşteptare.

Dar nu numai occidentul este de vină. Multe dintre probleme ţin de fiecare popor în parte: deficienţe de democraţie sau percepţia greşită a termenului, partide aflate la guvernare care încurajează clientelismul, mentalităţi colective care împiedică reformele economice şi politice. Între timp, un rol important îl joacă şi dezamăgirea oamenilor care nu şi-au imaginat că drumul către UE va fi atât de anevoios. Sentimentele anti-europene încep să câştige teren.

Intervenţia Europei

Pentru a împiedica Rusia să profite şi de această situaţie, Uniunea Europeană ar trebui să intervină, să le ofere acestor ţări semnale clare privind perspectiva aderării. Să-i facă pe oameni să înţeleagă că integrarea în comunitatea europeană este în interesul lor, că merită să facă efortul de a-şi pregăti ţara pentru următorul pas.

UE şi Germaniei - ca motor al integrării europene - nu le mai rămâne decât să reia munca de Sisif, în plan diplomatic, cu ţările din Balcani. Nu în ultimul rând, Bruxelles-ul ar fi bine să sprijine economic mai mult aceste state pentru a contracara tactica Moscovei.