Comentariu: Scamatoriile Preşedintelui

”Misterul autoportretului lui Van Gogh” era joi titlul mare de pe prima pagină a unuia dintre cele mai citite ziare europene, cotidianul francez ”Le Figaro”.

Articolul vorbește despre descoperirea făcută de cercetătorii muzeului Van Gogh din Amsterdam, care au constatat că într-unul dintre autoportretele clasice ale pictorului olandez este înfățișat de fapt fratele său, Theo, omul cel mai apropiat de genialul și zbuciumatul Vincent Van Gogh.

O descoperire bazată pe observațiile atente ale unui specialist care a măsurat cu minuțiozitate detalii din fizionomiile celor doi frați, comparând portretele cu fotografii din epocă.

Redefinirea unui alt portret, bazată însă pe impresii nu pe fapte, a fost știrea zilei de joi și în România. Trasând viguros doar trei propoziții pe sticla televizoarelor, președintele României, Traian Băsescu, a redesenat portretul unuia dintre predecesorii săi: Regele Mihai - "trădător de țară".

Grosiera caricatură făcută de președintele României nu are nevoie de un apel la faptele istoriei pentru a fi contrazisă. El însuși, cu patru ani în urmă, de la tribuna Parlamentului României (!) așeza printre acțiunile criminale ale regimului comunist forțata abdicare a Regelui Mihai.

Ieri victimă a tancurilor lui Stalin, astăzi ”slugă la ruși”; a descoperit președintele României, între timp, un document de arhivă care să-i schimbe părerea atât de decisiv? Sau mai degrabă a răbufnit frustrarea omului politic Băsescu, resentimentar împotriva plasării discrete dar deranjante a Casei Regale în rândul opozanților săi?

Băsescu a greşit flagrant

Și într-un caz și în celălalt Traian Băsescu a greșit flagrant: Președintele unei țări civilizate nu poate arunca acuzații istorice fără a le susține cu documente și nici nu poate lăsa ca războaiele personale să-i influențeze atât de mult discursul public. Pentru că, fiind Președinte, omul Traian Băsescu are puterea de a stabili principalul subiect de discuție în țară.

Despre ce vorbesc europenii de câteva zile încoace? Să aruncăm din nou privirea pe prima pagină a ziarelor: nemții cântă în ”Spiegel” prohodul monedei Euro și anunță în ”Frankfurter Allgemeine Zeitung” retragerea americanilor din Afganistan, principal subiect și pentru englezii de la ”The Guardian”.

Latinii scriu pe tonuri diferite despre austeritate: francezii în ”La Croix”, italienii în ”La Stampa” și spaniolii în ”el Periodico”. Sunt toate subiecte impuse de anunțurile politicienilor aflați la putere sau de declarații date în timpul unor conferințe de presă.

Despre ce se vorbește în România? Regionalizarea țării, un proiect ale cărui justificări au fost schimbate de la o săptămâna la alta, infantilismul opoziției, chestiunea Ținutului Secuiesc și, acum, ”trădarea” Regelui Mihai. Sunt toate subiecte ridicate la fileu de către președintele Traian Băsescu, ale cărui ieșiri în spațiul public sunt mai frecvente decât răsăritul soarelui, dar nu luminează mare lucru.

Pe lângă evidenta eroare istorică a ”aprecierilor” președintelui Băsescu la adresa Regelui Mihai, declarația nu-i folosește politic în niciun fel. Chiar și voci publice, altădată cumpătate în criticile adresate lui Traian Băsescu, l-au contrazis dur în acest caz.

Dar cel mai grav este că declarațiile președintelui României mută discuția publică într-un domeniu fără o miză reală pentru noi, oamenii obișnuiți. Atunci când toți europenii vorbesc înfrigurați despre criza Euro și măsurile de austeritate, de ce ne-ar interesa pe noi rediscutarea unor evenimente din trecut?

Blocarea fondurilor europene puse la dispoziția României, bătălia crâncenă pentru reformarea justiției, planurile unei guvernanțe economice comune întregii Europe sunt toate aruncate în marginal de către ieșirile prezidențiale.

Unul dintre principiile de bază ale scamatorilor constă în a atrage atenția asupra a altceva decât ceea ce fac. Ca președinte, Traian Băsescu demonstrează că este mai aproape de aptitudinile unui scamator decât de precizia unui specialist dintr-un muzeu olandez.

Autor: Vlad Mixich
Redactor: Petre M. Iancu