1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Scenariu de groază pentru democrația poloneză

18 iulie 2017

Partidul național-conservator de guvernământ al Poloniei, "Lege și justiție" (PiS), și-a propus să reformeze Justiția. Dar nu, așa cum suține, pentru a "retroceda tribunalele cetățenilor", apreciază Bartosz Dudek.

https://p.dw.com/p/2ghBs
Curtea Supremă din Varșovia
Curtea Supremă din VarșoviaImagine: picture alliance/NurPhoto/M. Wlodarczyk

Cu lumânări în mână, mii de polonezi s-au adunat în fața Curții Supreme de Justiție din Varșovia. Au venit și cu steagurile în culorile naționale, alb și roșu, dar și cu cele ale UE, pentru a protesta contra reformării Justiției. Pe fațada clădirii, demonstranții au proiectat lozinca: "Acesta este tribunalul nostru."

Imaginile impresionante nu pot ascunde faptul că numărul de cinci până la zece mii de demonstranți e totuși relativ mic față de populația de două milioane a metropolei poloneze.

Iar în sondaje, formațiunea de guvernământ PiS întrunește în continuare 35-40 de procente din preferințele electoratului, mai mult decât principalul partid de opoziție, Platforma civică (PO), care ajunge la doar 22-25 la sută.

Așadar nu-i de mirare că PiS și cel care are cu adevărat frâiele puterii, liderul partidului, Jarosław Kaczyński, se simt atât de siguri încât au curajul să inițieze, după bunul lor plac, o nouă reformă după cea controversată privind Curtea Constituțională. Acum a venit rândul Curții Supreme.

Pretexte obraznice

Și care sunt argumentele invocate? Anume că tribunalele nu dispun de o legitimare democratică. Și că judecătorii ar forma un fel de stat în stat. În plus, le-ar lipsi "calitățile morale" necesare. Ar fi comis fărădelegi iar colegele și colegii îi acoperă. De aceea, de acum înainte, ministrul Justiției ar urma să fie cel care numește judecătorii Curții Supreme.

E drept că, în multe țări democrate, judecătorii sunt aleși de oamenii politici. Dar ce contează sunt și în acest caz detaliile. În SUA, de pildă, decide, ce-i drept, președintele cine ocupă un post devenit vacant în "Supreme Court". Dar alegerea sa are valabilitate abia dacă e susținută de o majoritate în Senat. Cu alte cuvinte, de regulă ar trebui să fie de acord și reprezentanți ai opoziției. Deci e nevoie de un consens mai larg. Un astfel de mecanism de control nu prevede însă reforma justiției inițiată de PiS.

Pure interese de partid

În contextul dat, ne putem imagina că prin "legitimare democratică" formațiunea de guvernământ urmărește ca justiția să-i facă jocul.

Așa cum mass-media publice au fost transformate de PiS în instrumente de propagandă, sub pretext că se dorește "diversitatea de opinii", e de așteptat ca scopul urmărit de Jarosław Kaczyński să nu fie "retrocedarea tribunalelor cetățenilor", așa cum susține, ci consolidarea puterii și a revoluției sale conservatoare. Căci, în Polonia, Curtea Supremă e cea care decide dacă un scrutin parlamentar s-a desfășurat în mod regulamentar.

Dacă, așa cum se intenționează, toți judecătorii Curții vor fi forțați să iasă la pensie, atunci e foarte posibil ca aceștia să fie înlocuiți cu judecători fideli partidului la putere. Și atunci oare cum vor decide aceștia în cazul unei înfrângeri la urne a PiS? Un scenariu de groază pentru democrație. De aceea e de sperat că miile de demonstranți, cu lumânări în mână, nu s-au adunat degeaba în fața Curții Supreme de la Varșovia.

Autor: Bartosz Dudek/ maw