Turbinele Siemens într-un joc geopolitic fără arbitru

Concernul german Siemens a fost nevoit în aceste zile să dea explicații. Cum a fost posibil ca partenerul rus al gigantului german să livreze turbine de înaltă tehnologie în Crimeea, fără știința producătorului german? Și ce e cu firma specială rusă, responsabilă pentru punerea în funcțiune a turbinelor? Siemens deține acțiuni la această companie, dar susține că a fost surprinsă să afle de livrările în Crimeea. Marele concern german afirmă că partenerii ruși au recurs la un șiretlic și au încălcat contractele în vigoare. De aceea Siemens a înaintat plângere împotriva companiei partenere din Rusia și amenință cu alte măsuri punitive în cazul în care aceasta va activa în Crimeea.

Așa, Siemens s-a lepădat de răspundere. Dacă se va dovedi însă că a livrat pe căi ocolite turbinele în Crimeea, concernul se face vinovat de încălcarea sancțiunilor UE. Ar însemna că Siemens nu se gândește decât la profit. Teama de a fi amestecat într-un conflict dezastruos politic și juridic foarte costisitor în Europa trebuie să fie mare. Atunci mai bine înaintarea controversată a unei plângeri în Rusia. Dacă Siemens și-a acuzat partenerul într-o țară în care justiția nu face doi bani, înseamnă că apa-i stă într-adevăr până la gât.

N-ar fi pentru prima dată

Siemens a reușit deja o dată să depășească alte neclarități în politica comercială legate tot de Crimeea. La doar câteva zile după ocuparea Crimeei de către Rusia și anexarea acesteia, șeful concernului Siemens, Joe Kaeser, s-a deplasat la Moscova pentru a participa la o întâlnire cordială cu Vladimir Putin. După întrevedere, Kaeser a vorbit într-un interviu de "tulburări neașteptate", referindu-se la reacțiile diplomatice dure ale occidentului la neoimperialismul manifestat de Putin. Unii observatorii politici au avertizat deja de pe atunci că pentru Kaeser și alți mari întreprinzători banul e mai important decât dreptul internațional.

Așadar, deja cu trei ani în urmă, Siemens a putut constata că relațiile bune economice nu sunt ancorate într-un vid politic. Între timp situația e și mai tensionată și nu doar Siemens simte asta. Companii germane și Germania însăși sunt acuzate des că ar face un joc dublu, perfid. Politic - și asta e de necontestat - Germania a fost cea care a impulsionat aplicarea de sancțiuni Rusiei, sancțiuni menținute până acum, deși s-au lovit și de rezistență. Dar economic - acesta fiind principalul reproș care i se aduce Germaniei - întreprinderile naționale continuă să facă afaceri strălucite, în ciuda sau poate tocmai datorită sancțiunilor.

Joc geopolitic fără arbitru

Aceste acuze se fac auzite mai ales la Varșovia și Kiev, ceea ce nici nu surprinde. Dar asemenea voci critice se fac auzite între timp tot mai des și la Bruxelles, ceea ce ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru Berlin. Și de când SUA încearcă să blocheze construirea gazoductului germano-rus prin Marea Baltică, relațiile economice germano-ruse au ajuns definitiv să fie o minge de joc geopolitică. Un joc care se dispută însă doar în varianta "hardball", așadar într-o variantă dură, cu puține reguli și fără arbitru.

Aproape că nici nu mai contează că în acest joc cu noua conductă de gaz, a cărei construcție ar urma să coste 10 miliarde de euro, marele perdant va fi Ucraina. Țara va pierde anual în jur de două miliarde de euro din încasările pentru tranzitul gazului rusesc pe teritoriul său. În acest context, Siemens și, în sens larg, guvernul german, ar face bine să clarifice lucrurile în Crimeea - sau și mai bine încă înainte de a se ajunge acolo.

Autor: Christian F. Trippe/maw