1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Grupul Euro şi Grecia

Bernd Riegert, cs15 august 2015

Miniştrii de finanţe ai ţărilor euro vor să-i mai acorde Atenei o ultimă şansă. Aceştia nutresc convingerea că în Grecia va fi totul bine. Dar e riscant - crede jurnalistul DW, Bernd Riegert.

https://p.dw.com/p/1GFvd
Imagine: dapd

Aproape incredibil: Grecia e salvată. Acum, după o jumătate de an de haos, în sfârşit linişte! Totuşi, din nefericire, acordul privind acordarea celei de-a treia tranşe de asistenţă financiară e numai un respiro. Economia Greciei după instalarea la guvern a coaliţiei de stânga-dreapta care, în mod uimitor, încă se mai menţine la putere, e într-un permanent declin.

Rata de îndatorare a ţării va creşte în continuare spun - la unison - Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană. Prin urmare, FMI ar vrea încă de pe acum să se retragă de pe corabia salvatorilor şi cere o tăiere a datoriilor. Chiar una drastică.

FMI trebuie să rămână "câinele de pază"

Însă europenii au nişte pretenţii de la Grecia şi nu vor să renunţe la ele. Ba chiar le sporesc, inclusiv din motive didactice. Dacă grecii ar fi scutiţi de datorii, acelaşi lucru l-ar putea cere şi italienii, spaniolii sau spaniolii - în cazul unor viitoare crize. Discuţiile privind sustenabilitatea datoriilor nu s-au încheiat şi ne vor da bătăi de cap cel târziu în octombrie.

În orice caz, tot din motive didactice, FMI ar trebui să rămână la bordul corabiei. FMI este "câinele de pază" ce poate fi scos din lesă, la o adică. Fără FMI, Guvernul elen i-ar fi înduplecat pe binevoitorii din Comisia Europeană, din Franţa şi Italia. Ba, poate, le-ar fi şi bătut uşor obrazul. Pentru FMI, retorica frumoasă privind solidaritatea europeană n-are nicio greutate. Pentru FMI, rezultatele economice contează. Iar cele din Grecia sunt, din păcate, un dezastru.

De aceea, ministrul federal al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, face bine când ţine la implicarea Fondului Monetar Internaţional. Grecia e, din nou, în recesiune. Stimularea creşterii economice în următorii trei ani - cât durează noul pachet de asistenţă - va fi o muncă titanică. Îndoielile că premierul Tsipras are puterea lui Hercule sunt justificate.

Riegert Bernd Kommentarbild App
Riegert Bernd

Mai întâi Alexis Tsipras se va dedica surpatei sale formaţiuni de stânga, apoi se va concentra pe campania electorală şi, poate, va forma un nou guvern. Şi iarăşi va irosi timp preţios. În plus: poporul a respins prin plebiscit alte tentative de salvare.

Doar un ministru simpatic nu-i de ajuns

Ultimul lucru de care are nevoie acum Grecia e instabilitatea politică. Pentru investitori, nesiguranţa e otravă curată. Cine mai construieşte o fabrică sau mai face un credit când nu se ştie care va fi situaţia ţării peste câteva luni? Miniştrii grupului Euro cred că şi-au recăpătat, cât de cât, încrederea în Guvernul elen numai pentru că ministrul grec de Finanţe, Euklid Tsakalotos, e un om simpatic. Dar nu-i de ajuns. Importantă este implementarea reformelor, introducerea unui nou model de afaceri. Va reuşi echipa lui Tsipras aşa ceva? Sau are voinţa s-o facă?

Cât de flexibil poate fi premierul? Promisiunile electorale le-a încălcat deja, este supus la presiuni masive şi consideră că noua tranşă de ajutor e o greşeală. Iar acum trebuie să pună în practică ce le-a promis creditorilor. Şi nu prea se potriveşte. Miniştrii de la Bruxelles ştiu care e situaţia. Tocmai de aceea speră la o minune politică în Grecia.

Cel de-al treilea pachet de asistenţă financiară ridică rata de îndatorare a Greciei la 200% din PIB (faţă de cele 60% maxim admise). Este ultima şansă a Greciei. Chiar ultima! Dacă nu va profita de ea, ieşirea ţării din comunitatea monetară nu mai poate fi evitată. În condiţiile în care primul şi al doilea pachet de ajutor n-au folosit la nimic, e puţin probabil că Atena va reuşi acum - spun analiştii. Se vor termina banii şi Grecia tot la pământ va fi? În perioada următoare, deputaţii germani vor trebui să dea undă verde celei de-a treia tranşe, dar nimeni n-ar vrea să fie în pielea lor. Şi nimeni nu le poate recomanda să spună un "da" hotărât.