Comisia UE solicită majorarea bugetului comunitar
11 februarie 2004Publicitate
Comentariu de Bernd Riegert, adaptat de Nicolae Baicu
Cererea Comsiei UE de majorare a bugetului comunitar începând cu anul 2007 a deschis partida de poker a viitoarei finanţări a Uniunii. Ieri la Strasbourg, executivul european a propus creşterea treptată a cheltuielilor de la buget de la 124 miliarde de euro în anul 2007 la circa 143 de miliarde în anul 2013. Ceea ce înseamnă mai puţin de 1,24% din venitul naţional brut al statelor Uniunii, dar mai mult decât acceptă Germania şi alte cinci state principale contributoare în casa comunitară.
Comisia UE se ocupă aşadar de planificarea bugetară pe termen mijlociu. Preşedintele ei, Romano Prodi doreşte ca până în anul 2013 chltuielile comunitare să crescă cu 40 de miliarde mai mult decât prevede bugetul pe anul acesta, dar cu 15 miliarde mai puţin faţă de propunerea sa iniţială. O primă victorie a principalelor state contributoare, printre care şi Germania, după aşa numita scrisoare de austeritate redactată în urma eşecului summitului comunitar din decembrie.
Comisia a făcut prima mişcare, acum este rândul partenerilor, dacă nu doresc ca disputa să escaladeze inutil. Fiindcă sarcinile ce stau în faţa Uniunii după extindere şi o politică externă de sine stătătoare, presupun o inevitabilă creştere a bugetului. Cu alte cuvinte, dacă miniştrii europeni de finanţe doresc să facă economii, statele membre trebuie să-şi modereze pretenţiile. Ceea ce nu este evident în momentul de faţă.
Cele mai mari sume vor fi alocate şi în proiectul de buget pentru perioada 2007-2013, agriculturii şi regiunilor defavorizate. Circa 80% din buget se scurge în această maşinărie de redistribuire a fondurilor, din ce în ce mai mult supusă criticlor de experţi şi euro-parlamentari. Aici Comisia încearcă să aducă corecturi multiplicând actualul buget, mai degrabă modest, pentru educaţie, cercetare şi inovaţii.
Problema subvenţiilor trebuie reexaminată de urgenţă. UE trebuie să limiteze giganticul ei aparat administrativ, care înghita circa 6% din buget. Parlamentul European se reuneşte la Bruxelles şi Strasbourg, dar are sediul administrativ în Luxemburg, ceea ce înseamnă cheltuirea a miliarde de euro, ce ar putea fi economisite prin măsuri judicioase.
În finalul acestei bătălii financiare, noul buget trebuie aprobat de toate cele 25 de state ale UE extinse. Spania, ţara care a profitat cel mai mult de pe urma subvenţiilor, trebuie să se mulţumească cu mai puţin, fiindcă noii membri doresc şi ei partea lor. Polonia de pildă, a declarat de pe acum că are nevoie de subvenţii pentru agricultură.
În documentul avansat ieri, comisia a subliniat că "proiectul Europa" nu este numai un model aritmetic între contributorii neto şi beneficiari. Este vorba de mult mai mult şi anume de solidaritatea europeană şi de avantaje de ordin politic pentru noii veniţi. Să sperăm că şefii de stat şi de guvern vor lua aminte la aceste cuvinte şi în actuala atmosferă de criză ce bântuie continentul.
Cererea Comsiei UE de majorare a bugetului comunitar începând cu anul 2007 a deschis partida de poker a viitoarei finanţări a Uniunii. Ieri la Strasbourg, executivul european a propus creşterea treptată a cheltuielilor de la buget de la 124 miliarde de euro în anul 2007 la circa 143 de miliarde în anul 2013. Ceea ce înseamnă mai puţin de 1,24% din venitul naţional brut al statelor Uniunii, dar mai mult decât acceptă Germania şi alte cinci state principale contributoare în casa comunitară.
Comisia UE se ocupă aşadar de planificarea bugetară pe termen mijlociu. Preşedintele ei, Romano Prodi doreşte ca până în anul 2013 chltuielile comunitare să crescă cu 40 de miliarde mai mult decât prevede bugetul pe anul acesta, dar cu 15 miliarde mai puţin faţă de propunerea sa iniţială. O primă victorie a principalelor state contributoare, printre care şi Germania, după aşa numita scrisoare de austeritate redactată în urma eşecului summitului comunitar din decembrie.
Comisia a făcut prima mişcare, acum este rândul partenerilor, dacă nu doresc ca disputa să escaladeze inutil. Fiindcă sarcinile ce stau în faţa Uniunii după extindere şi o politică externă de sine stătătoare, presupun o inevitabilă creştere a bugetului. Cu alte cuvinte, dacă miniştrii europeni de finanţe doresc să facă economii, statele membre trebuie să-şi modereze pretenţiile. Ceea ce nu este evident în momentul de faţă.
Cele mai mari sume vor fi alocate şi în proiectul de buget pentru perioada 2007-2013, agriculturii şi regiunilor defavorizate. Circa 80% din buget se scurge în această maşinărie de redistribuire a fondurilor, din ce în ce mai mult supusă criticlor de experţi şi euro-parlamentari. Aici Comisia încearcă să aducă corecturi multiplicând actualul buget, mai degrabă modest, pentru educaţie, cercetare şi inovaţii.
Problema subvenţiilor trebuie reexaminată de urgenţă. UE trebuie să limiteze giganticul ei aparat administrativ, care înghita circa 6% din buget. Parlamentul European se reuneşte la Bruxelles şi Strasbourg, dar are sediul administrativ în Luxemburg, ceea ce înseamnă cheltuirea a miliarde de euro, ce ar putea fi economisite prin măsuri judicioase.
În finalul acestei bătălii financiare, noul buget trebuie aprobat de toate cele 25 de state ale UE extinse. Spania, ţara care a profitat cel mai mult de pe urma subvenţiilor, trebuie să se mulţumească cu mai puţin, fiindcă noii membri doresc şi ei partea lor. Polonia de pildă, a declarat de pe acum că are nevoie de subvenţii pentru agricultură.
În documentul avansat ieri, comisia a subliniat că "proiectul Europa" nu este numai un model aritmetic între contributorii neto şi beneficiari. Este vorba de mult mai mult şi anume de solidaritatea europeană şi de avantaje de ordin politic pentru noii veniţi. Să sperăm că şefii de stat şi de guvern vor lua aminte la aceste cuvinte şi în actuala atmosferă de criză ce bântuie continentul.
Publicitate