Comisia Uniunii Europene - un nou început

.

O altă temă intens dezbătută azi în presa germană este cea a procesului intentat fostului vicepreşedinte al Poliţiei din Frankfurt pe Main Wolfgang Daschner pentru prezumtiva ordonare a aplicării torturii în anchetarea ucigaşului lui Jakob von Metzler, fiul răpit şi ucis al unui bancher german.Cazul face vîlvă tocmai fiindcă dincolo de limitele jurisprudenţei el ridică grave chestiuni morale.

Barroso a învăţat lecţia pe care i-au dat-o deputaţii europeni la Strassbourg , el îşi cunoaşte de-acum limitele puterii dar porneşte în cursă de pe poziţii vădit şubrezite consideră HANDELSBLATT.Si ce a mai avut de învăţat preşedintele desemnat al Comisiei Uniunii Europene după toate cele întîmplate? Răspunsul îl oferă STUTTGARTER ZEITUNG care întrevede în startul ratat al comisiei o experienţă dureroasă graţie căreia Barroso a aflat totuşi ce primejdii şi capcane îl aşteaptă în jungla politicii europene. Mai grav este ceea ce presupune FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG şi anume faptul că de-acum înainte parlamentul european va prinde şi mai mult curaj, va brusca şi mai puternic diverse guverne naţionale sau demnitari ai acestora, putînd provoca o blocadă a politicii uniunii.Pentru a evita o astfel de situaţie, marele ziar german recomandă respectarea unei condiţii, citez: "o Europă organizată va funcţiona doar atunci cînd statele naţionale îşi vor respecta îndatoririle comunitare şi cînd, în mod complementar, Uniunea Europeană va respecta la rîndul ei prin deciziile luate, cadrul naţional. Am încheiat citatul.Dimpotrivă, OSTTHÜRINGISCHER ZEITUNG aplaudă sporirea influenţei pe care parlamentul o va avea de acum înainte în planul politicii europene, influenţă care constituie şi un indiciu al democratizării complicatelor relaţii interne comunitare.

Ne putem îndoi însă că parlamentul european a ieşit realmente fortificat din pokerul personal al ultimelor săptămîni şi că va putea influenţa mai puternic politica Bruxelles-ului asertează NEUE ZÜRCHER ZEITUNG.In schimb, de la Copenghaga, ziarul POLITIKEN întrevede efectul benefic pentru întreaga Uniune Europeană a înfruntărilor de forţe. Prezenţa în noua comisie europeană a unui neofascist pocăit şi a unui comunist răspopit determină cotidianul austriac SALZBURGER NACHRICHTEN să compare comisia Uniunii Europene cu o staţie de reciclare sau înnobilare a deşeurilor politice - aceasta fiindcă guvernele naţionale nu-şi trimit cei mai iluştri reprezentanţi ...la Bruxelles.

Să ne oprim pe scurt şi asupra foarte controversatei teme a recurgerii la tortură în anchetarea infractorilor dovediţi, pentru a obţine informaţii ce ar putea salva viaţa victimelor. Ziarul DIE WELT comentează situaţia creată de refuzul vinovatului dovedit Magnus Gäfgen de a declara unde şi-a ascuns victima, băiatul de 11 ani Jakob Metzler fiul unui bancher. Pornind de la bănuiala că victima se află încă în viaţă, vicepreşedintele Poliţiei din Frankfurt pe Main Wolfgang Daschner a ameninţat recurgerii la pedepse corporale pentru a obţine din partea infractorului informaţii. Dar, deducem din ziarul citat cei care-şi fac mai multe griji pentru soarta vinovaţilor decît pentru cea a victimelor au întrezărit deodată interzicerea torturii în mare primejdie . In realitate în primejdie se află pierderea simţului realităţii.Fiindcă pentru salvarea vieţii unui copil, ameninţarea cu aplicarea pedepselor corporale pare să fi fost suficientă: inculpatul a mărturisit deja la simple vedere a instrumentelor. Pentru tot ceea ce s-a

întîmplat nu există legi şi nici nu vor exista. Ceea ce Daschner a făcut nu poate fi legitimat ci doar riscat.Iar cine riscă un astfel de pas pentru a salva viaţa unei victime nevinovate acela merită recunoştinţă publică şi nu penalizare. Iar dezbaterea în jurul torturii se adevereşte şi ea inutilă fiindcă aplicarea pedepselor corporale în justiţie şi închisori a fost , este şi va rămîne interzisă.

Dificultatea cazului - opinează MÜNCHNER MERKUR - este identică cu legendara cvadratură a cercului.Daschner, care a revendicat recurgerea la "niţică tortură" pentru a obţine informaţia salvatoare, încalcă o interdicţie categorică dar cucereşte simpatia milioanelor de cetăţeni care nu vor să asiste la felul în care în situaţii extreme viaţa unui om este jertfită pe altarul unor paragrafe abstracte.