Comuniştii chinezi acceptă manifestări religioase internaţionale

Ca şi înainte, credicioşii sunt supuşi represaliilor. Atât în Tibet, unde Dalai Lama este divinizat, cât şi în zonele locuite de creştini-catolici, dar mai ales acolo unde este activă secta Falugong, care a provocat de multe ori reacţii politice spectaculoase, religia rămâne un subiect sensibil. Şi totuşi, astăzi în oraşul Hangzhou, din estul Chinei, începe „Formul Mondial Budist” – primul mare congres religios internaţional din ultimele 5 decenii. Manifestarea poate indica acceptarea, chiar şi de către comuniştii atei, a ideii că religiei îi revine un rol stabilizator în societate. În acest caz mai cred ideologii de la Peking că religia este „Opium pentru popor”, aşa cum susţineau Marx şi Engels?

Bineînţeles că organizarea unui congres religios internaţional în China trebuie salutată. Teroarea din timpul revoluţiei culturale din anii 60, distrugerea templelor, umilirea şi maltratarea în masă a credincioşilor nu au fost uitate. Şi totuşi, desfăşurarea Forumului Mondial Budist în estul Chinei poate fi comparată cu un congres al vegetarienilor organizat de asociaţia măcelarilor.

Forumul are loc sub atenta supraveghere a partidului comunist, care continuă să îşi menţină doctrina ateistă. Dat fiind carcaterul găunoas al ideologiei, liderii comunişti încearcă să îi anime pe cei 70 de milioane de membri de partid printr-o campanie maoistă. Aceasta include studiul obligatoriu al documentelor de partid, critică şi autocritică, examinări periodice şi distanţarea clară de orice tip de religie.

Şi totuşi, prezenţa în China a peste 1000 de călugări şi experţi în budism, participanţi la forumul internaţional, trebuie să fie un indiciu clar pentru o nouă strategie guvernamentală. În primul rând, importantă este dată desfăşurării congresului: în perioada Paştelui catolic, cu doar câteva zile înainte de vizita preşedintelui Hu Jintao în Statele Unite ale Americii. Semnalul unei toleranţe religioase sporite va fi cu siguranţă apreciat de gazdele de la Casa Albă. Ceea ce aminteşte de „societatea armonioasă” pe care Hu Jintao o promitea în 2003, în momentul istalării sale în fruntea statului.

Peste 87.000 de proteste violente au indicat statisticile oficiale în ultimii ani. Aşadar, nici o urmă de armonie. De unde oare? Diferenţele dintre săraci şi bogaţi se adâncesc, corupţia domneşte, la fel ca şi materialismul, într-o societate în care banii dictează. Vechile idealuri comuniste au dispărut. Un vacum spiritual domină societatea chineză. Standardele morale sunt lipsite de valoare.

Pe acest fundal, religia capată funcţii nesperate chiar şi în ochii comuniştilor aflaţi la conducerea Chinei. Cum nu se poate mai potrivită în acest context este aprecierea unui oficiali din ministerul cultelor, care spunea: religia poate vindeca rănile din societatea chineză şi îi poate ajuta pe credincioşi să accepte marile schimbări din societatea modernă. Sună ca şi cum partidul comunist ar planifica aplicarea principiului marxist, transformând religia în opium pentru popor.