Concluziile Reuniunii Consiliului Europei

Ministrul polonez de externe, Adam Rotfeld, s-a arătat în mod evident mulţumit de desfăşurarea Reuniunii şi a declarat: „Ne concentrăm mai ales asupra regiunilor din Europa unde valori ca democraţia, drepturile omului şi statul de drept nu sunt suficient de puternice. Ajutăm aceste ţări în privinţa schimbărilor sociale. Încă de la începutul preşedenţiei, Polonia s-a implicat activ în compormisul politic din Ucraina şi a colaborat la o rezolvare paşnică a crizei. Strădaniile Consiliului Europei, ale Uniunii Europene şi ale OSCE pentru a sprijini mişcarea democratică din Ucraina sunt un exemplu de colaborare fructuoasă dintre aceste instituţii.”

Preşedintele în funcţiune al Consiliului Uniunii Europene, Jean Claude Juncker, joacü un rol important în echilibrarea punctelor controversate dintre Consiliul Europei şi Uniunea Europeană. O misiune care-i este pe plac după cum a declarat la Forumul statelor europene: „Încă de când eram tânăr, în Strassbourg, am urmărit mereu activitatea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Şi astăzi la fel: când îmi pregătesc discursurile, mă las inspirat de expunerile care se fac în Adunarea Uniunii Europene şi în Consiliul Europei, care sunt execelente: o adevărată sursă de inspiraţie.”

Declaraţia elogiaosă a lui Junker cu privire la Consiliul Europei nu modifică însă situaţia „de facto”: Consiliul se află într-o criză politică de identitate. In vizorul internaţional a ajuns şi Curtea de justiţie a drepturilor omului din Strassbourg. Preşedintele acesteia, Luzius Wildhaber, şi-a motivat cererea de adoptare a unor măsuri radicale de reorganizare prin aceea că există 80.000 de plângeri cu privire la încălcări ale drepturilor omului care nu au fost încă luate în seamă şi zac în sertarele Tribunalului.

Cancelarul Germaniei, Gerhard Schröder, s-a exprimat în favoarea întăririi Consiliului Europei înfiinţat în 1949 şi a apreciat importanţa internaţională a acestuia, fără de care nimic nu ar fi posibil: „Trebuie să încercăm împreună să uşurăm şi să îmbunătăţim activitatea Curţii internaţionale de justiţie pentru drepturile omului. O altă temă importantă este siguranţa libertăţii de opinie şi a presei. Din misiunea politică a Consiliului Europei face parte şi stabilirea unor standarde în această privinţă. Actualmente trebuie să luptăm împotriva a 3 flageluri: terorismul, traficul de fiinţe umane şi spălarea banilor murdari.”

Desigur, însă, că viitorul Consiliului depinde de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor. În acest context, Schroeder a afirmat: „Într-o vreme a schimbărilor rapide, cine vrea să fie apt pentru a face faţă imperativelor viitorului, nu poate să rămână impasibil. Consider că ar fi bine ca în cadrul Consiliului Europei să se acorde mai multă atenţie domeniilor biomedicinei sau biotehnologiei. Aici Consiliul Europei are o funcţie de model, şi poate juca şi pe viitor un rol important.”