Condamnări abuzive, critici îndreptăţite

"Cu o fotografie nu se face primăvară", e de părere Le Monde, referindu-se, de ziua femeii, la poza întîlnirii Angelei Merkel cu Segolene Royal, candidata stîngii franceze la preşedinţie. Ziarul de stînga de pe malul Senei crede că femeile n-ar fi cîştigat încă nici pe departe lupta pentru egalitatea în drepturi cu bărbaţii şi că, în ciuda "progreselor realizate în ultimele 3 decenii în acest domeniu, Franţa e în continuare lanterna roşie printre democraţiile occidentale".

Presa germană se ocupă ceva mai puţin de femei şi net mai mult de bărbaţi, în speţă de deraierea verbală a unora din episcopii catolici germani aflaţi recent în vizită în Israel. După ce-au vizitat memorialul Holocaustului la Yad Vashem, lîngă Ierusalim, iar apoi oraşe palestiniene, doi dintre ierarhi au găsit de cuviinţă să le numească "ghetouri", să înfiereze gardul de securitate antiterorist al statului evreu, şi să-i acuze pe israelieni de un presupus rasism.

Presa germană respinge comparaţiile deplasate de acest tip, făcute în trecut doar de extremişti, şi în special de cei de stînga, care au pus în repetate rînduri semn de egalitate între exterminarea în masă a evreilor, de către nazişti, şi situaţia grea, în care se găsesc azi palestinienii. Or, prezumtivele "paralele cu nazismul sunt întotdeauna eronate şi cu atît mai insensibile cînd se compară Holocaustul cu politica israelienilor faţă de palestinieni", e de părere Osnabruecker Zeitung. Dar ziarul relevă faptul că episcopii în cauză şi-au retras, autocritic, declaraţiile, pe care cotidianul le califică drept "stîngace". Ca atare Osnabruecker Zeitung critică şi învinuirea de antisemitism, formulată la adresa lor. Dacă toate ziarele germane admit că episocpii au greşit, unele se folosesc de prilej pentru a critica virulent măsurile de autopărare adoptate de israelieni în faţa asaltului terorist palestinian. Sueddeutsche Zeitung din Muenchen opinează de pildă că , deşi bariera de securitate "apără statul evreu de terorişti sinucigaşi", ar "omorî şi ea". Fiindcă "zidul ciopîrţeşte teritoriile palestiniene făcîndu-le neviabile”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung publică azi un amplu articol despre Traian Băsescu şi războiul declanşat împotriva lui de ceea ce mulţi observatori români au numit patrulaterul negru. Sub titlul "Autepurare eşuată", Karl-Peter-Schwarz, un fin cunoscător al României explică germanilor ce se întîmplă în această ţară. Subtitlul comentariului său e edificator: "Preşedintele României Băsescu ia măsuri împotriva mafiei securisto-comuniste", riscînd ca atare "să fie suspendat"... "Scopul alungării din funcţie a detestatului preşedinte îi uneşte pe aproape toţi adversarii săi politici", mai relevă textual ziarul din Frankfurt, care comentează compoziţia extremisto-postcomunistă a Comisiei de anchetă anti-Băsescu şi deduce din ea rezultatul previzibil al activităţii acestui for parlamentar condus de un fost securist deconspirat de CNSAS, precum liderul PC, Dan Voiculescu. Articolul nu trece cu vederea nici ura înverşunată pe care o nutreşte coaliţia anti-Băsescu împotriva ministrului justiţiei, din pricina măsurilor împotriva corupţiei preconizate de Monica Macovei. In fine, Frankfurter Allgemeine Zeitung remarcă faptul că "alianţa preşedintelui României cu societatea civilă îl înnobilează pe şeful statului", a cărui "putere se bazează pe simpatia, de care se bucură în popor".

In fine, articolul relevă, pe marginea preşedintelui-jucător, că "trăsăturile tot mai pronunţat prezidenţiale (atribuite de şeful statului) semiprezidenţialei democraţii româneşti, deşi nu lipsite de riscuri, demonstrează că autocurăţarea sistemului parlamentar a eşuat în România".

Nu puţin editorialişti analizează turneul efectuat de preşedintele american Bush în America Latină. "Pericolul se numeşte Hugo Chavez", notează la Stampa din Torino, care enumeră "cele 4 reproşuri principale", formulate la adresa autoritarului preşesdinte marxist al Venezuelei. Acestuia i se impută "înarmarea, pentru care a cheltuit în ultimii doi ani aproape 4 miliarde şli jumătate de dolari", achiziţionînd între altele zeci de avioane şi elicoptere militare ruseşti; Chavez e citicat şi "pentru toleranţa pe care o manifestă faţă de traficul de droguri, pentru periclitarea investiţiilor străine şi pentru aspiraţiile lui hegemoniale în America Latină".

Pentru a-l izola pe Chavez, şi a se elibera de importurile de pterol venezuelean, America va semna un acord energetic cu Brazilia, care-i va livra etanol, în speţă combustibili biologici, remarcă Le Figaro de la Paris.

Dar va reuşi oare liderul de la Casa Albă să zăgăzuiască progresul realizat de extrema stîngă în America centrală şi de sud?

Salzburger Nachrichten crede că nu. Potrivit ziarului austriac, "iniţiativa latino-americană a preşedintelui SUA, prea puţin generoasă financiar", ar fi, oricum, "tardivă". Ea nu va reuşi, ca atare, "ă pună capăt succesului "diplomaţiei petroliere a lui Chavez, care a izbutit să exploateze dezamăgirea multora dintre săracii subcontinentului faţă de modelul economic de piaţă american", raliind de partea sa enorm de mulţi adepţi. "A tecut multă vreme", opinează în context ziarul austriac, „de cînd un preşedinte al SUA a fost atît de impopular ca Bush în America Latină".

Că nu altfel stau lucrurile şi în vestul Europei relevă comentariile unilaterale, frecvent antiamericane consacrate condamnării lui (Scooter) Lewis Libby, fostul şef al statului major al vicepreşedintelui SUA, Dick Cheney, pentru obstrucţionarea justiţiei. Afacerea legată de deconspirarea unei ex-agente a CIA, al cărei soţ a criticat masiv intervenţia americană în Irak e luată de mulţi comentatori drept o ocazie nimerită de a condamna odată în plus, fără drept de apel, întreaga administraţie Bush, şi a o acuza că ar fi minţit în legătură cu pericolul prezentat de dictatura lui Saddam Hussein.