1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Condiţii de aderare şi integrare

Mădălina Ababei9 noiembrie 2005

Ediţiile de astăzi ale cotidianelor de limbă germană au avut pe prima pagină comentarii privind implicaţiile evenimentelor din Franţa asupra politicii imigraţiei precum şi reacţii la respingerea candidaturii partidului stângii la funcţia de vice-preşedinte al parlamentului german. Au existat şi trimiteri la prezumtivele închisori americane în estul Europei.

https://p.dw.com/p/B13F

Ziarul elveţian de limbă germană Neue Zürcher Zeitung vede în suspiciunile conform cărora ar exista în România închisori secrete americane, o eventuală piedică în procesul de aderare la 1 ianuarie 2007. Potrivit cotidianului din Zürich bănuielile sunt susţinute de faptul că România a adoptat după 1989 o atitudine pronunţat pro-americană. Ziarul notează totuşi faptul că preşedintele Băsescu a dat dezminţiri în acest sens şi a declarat că integrarea în Uniunea Europeană constituie pentru România o prioritate. Freiepresse, care apare la Chemnitz, menţionează de asemeni declaraţia de presă dată de preşedintele Băsescu în timpul vizitei sale la Bratislava în care acesta a negat existenţa unor asemenea instituţii americane pe teritoriul României. Ziarul vienez Der Standard relatează în ediţia de astăzi despre noile avertismente primite de România din partea Bruxelles-ului, Comisia Europeană manifestând îngrijorare în privinţa lipsei progreselor ţării în procesul reformei, în special în domeniul combaterii corupţiei şi securizării frontierelor.

Ziarele germane au reluat astăzi tema valului de violenţă din Franţa criticând măsurile adoptate de guvernul francez pentru restabilirea ordinii. Salzburger Nachrichten se întreabă dacă măsurile autorităţilor franceze nu vor accentua tensiunile existente. Frankfurter Allgemeine Zeitung exprimă îndoieli în privinţa eficienţei unei legi de promulgarea a stării de necesitate ce datează din 1955 – din timpul războiului algerian. Totodată editorialiştii sunt de părere că întreaga Europă ar trebui să-şi pună întrebări asupra cauzei eşecului modelului francez de integrare a imigranţilor şi dacă există un altul cu sanşe de succes în condiţii similare. Cotidianul Die Welt relatează despre încercările experţilor germani de a găsi soluţii pentru o mai bună politică a imigraţiei, ca urmare a incendierilor care au avut loc în Berlin, Bremen şi Chemnitz.

Cotidianul parizian La Tribune pune sub semnul îndoielii modul în care majoritatea naţiunilor democratice abordează problema imigraţiei. Situaţia de criză din suburbiile franceze constituie un semnal pentru accelerarea procesului de căutare a unor soluţii viabile pe termen lung. În situaţia îmbătrânirii populaţiei, integrarea generaţiilor tinere de imigranţi este de importanţă majoră – susţine cotidianul francez. Ziarul parizian Le Figaro anunţă o politică socială mai generoasă a guvernului francez. Premierul francez Dominique de Villepin a prezentat propuneri de combatere a şomajului foarte ridicat în rândul tinerilor prin măsuri mai permisive privind instruirea profesională în cazurile de abandon şcolar.

O altă temă comentată astăzi de cotidianele germane este respingerea pentru a patra oară a candidaturii preşedintelui partidului stângii, Lothar Bisky, la funcţia de vicepreşedinte al parlamentului german. Opţiunea parlamentarilor germani a avut la bază presupusa colaborare a acestuia cu fosta securitate est germană. Frankfurter Allgemeine Zeitung exprimă o părere foarte critică faţă de eşecul suportat de şeful partidului stângii, deoarece – spune ziarul – decizia care s-a luat prin vot secret în parlamentul german nu trebuie să fie pe placul şefilor de partid. Berliner Kurier se situează la polul opus criticând sever votul parlamentarilor germani. Conform cotidianului berlinez, aceştia nu se pot împăca cu rezultatul obţinut la alegerile legislative de partidul stângii. Tages Anzeiger din Zürich consideră că prin excluderea partidul stângii din motive ideologice, parlamentarii germani încearcă să se dezică de trecutul comunist.