1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Conducta de gaz subacvatică care traversează Marea Baltică

Jahannes Beck / Mădălina Ababei5 septembrie 2005

Un proiect care a ridicat semne de întrebare: construirea unei conducte de gaz care să traverseze Marea Baltică pentru a crea o legătură directă între Rusia şi Germania

https://p.dw.com/p/B1Tp
Cancelarul german Gerhard Schröder şi preşedintele rus Vladimir Putin se întâlnesc pe 8 septembrie la Berlin pentru a anunţa împreună construirea conductei de gaz subacvatice
Cancelarul german Gerhard Schröder şi preşedintele rus Vladimir Putin se întâlnesc pe 8 septembrie la Berlin pentru a anunţa împreună construirea conductei de gaz subacvaticeImagine: AP

Peste 1 100 de km din Marea Baltică despart oraşul rusesc Wyborg de oraşul geman Greifswald. Potrivit planurilor guvernului rus şi a celui german, până în anul 2010 cele două oraşe vor fi legate de o conductă subacvatică, care va transporta gaz natural din Siberia de Vest spre Germania. Conducta cu o capacitate de circa 25 de miliarde de metri cubi de gaz pe an ar putea acoperi în Germania aproximativ o treime din cantitatea necesară pentru un an. Conform comunicatelor de presă, proiectul va fi prezentat de cancelarul german Gerhard Schröder şi de preşedintele Vladimir Putin în cadrul întâlnirii de la Berlin de pe 8 septembrie.

Conducta care va costa 2,4 miliarde de Euro este de două ori mai scumpă decât o conductă similară construită terestru – un proiect care la prima vedere nu este avantajos din punct de vedere economic, cu atat mai mult cu cât există deja două conducte între Rusia şi Germania a căror construcţie nu a fost finalizată încă.

Roland Götz, expert german pentru CSI din cadrul fundaţiei ˝Ştiinţă şi Politică˝ din Berlin explică avantajele economice ale construirii unei conducte subacvatice: prin crearea unei legături directe între producător şi beneficiar se obţine independenţa faţă de ţările de tranzit (Belarus, Polonia, Ucraina, Slovacia) şi în plus se economisesc consturile de tranzit.

Ceea ce ridică semne de întrebare este dorinţa celor două companii germane care se ocupă de proiect, E.on Ruhrgas şi BASF Wintershall, de a dezvolta relaţii de afaceri cu compania rusească Gazprom, precum şi faptul că acestea sunt dispuse să suporte costuri suplimentare de peste 1,2 miliarde de Euro faţă de costurile unei conducte terestre. Se prevede evident obţinerea unor beneficii. Roland Götz vede în decizia companiei Gazprom, dorinţa de a exercita o anumită presiune asupra unor state precum Belarus şi Ucraina. Nici una dintre cele două companii germane nu au fost dispuse să răspundă întrebărilor adresate de Deutsche Welle.

În Polonia noul proiect a creat nemulţumire: ca nou partener UE polonezii se consideră excluşi, cooperarea germano-rusă fiind o temă delicată în Polonia. Roland Götz consideră că această situaţie nu are motive obiective întemeiate, deoarece conducta de sub Marea Baltică nu schimbă cu nimic acordurile privind furnizarea de energie între Germania şi celelalte state EU. În plus necesarul de gaz este în creştere atât în Germania cât şi în restul Europei, astfel încât construirea unei conducte de acest fel va deveni o necesitate în viitorul îndepărtat.

Vizita preşedintelui rus Vladimir Putin prevăzută pentru mai târziu, a fost avansată înainte de alegerile parlamentare din Germania. Conform lui Götz, preşedintele Putin intenţionează astfel să acorde ajutor vechiului său prieten Schröder în campania electorală, preferând o continuare a mandatului acestuia. Astfel Vladimir Putin va veni pe 8 septembrie la Berlin pentru a anunţa, de fapt pentru a treia oară, alături de Schröder, construcţia noii conducte.