Confesionalul de lângă hotă

Un palmier sintetic, o ghirlandă luminoasă, accesorii sclipitoare. Decoraţiunile dau şi mai multă lumină încăperii principale, cu ferestre imense, minibar, bucătărie americană şi canapea. Uwe Koch este fericit că are atâta spaţiu la îndemână.

Familia Koch a cumpărat, în urmă cu 13 ani, clădirea - şi a reamenajat-o. Din temelii. Unde se află acum scara în spirală stătea, înainte, altarul. Locuinţa familiei Koch fusese, înainte, biserica neoapostolică a comunităţii Herne-Horsthausen. Enoriaşii au plecat, unul câte unul, cartierul fiind ocupat de musulmani. Horst Knauf, întâistătătorul comunităţii neoapostolice din Herne, admite că numărul celor rămaşi a fost atât de mic încât s-a luat decizia scoaterii la vânzare a bisericii.

Europa Occidentală şi o parte din America de Nord încep să se întrebe dacă închiderea bisericilor este sau nu o profanare, comentează profesorul de teologie Hans-Peter Großhans, de la Universitatea din Münster. Din raţiuni demografice dar şi de pe urma numeroaselor retrageri din riturile tradiţionale, o serie întreagă de Case ale Domnului au devenit nesustenabile. Banii aruncaţi pe întreţinerea unor spaţii nefolosite ar putea fi investiţi în alte activităţi bisericeşti.

Fenomenul nu este global. Dimpotrivă: în America Latină, în Asia şi Africa, dar şi în Europa de Răsărit se construiesc biserici. În Occident, în schimb, unele dintre spaţiile nefolosite se transformă în grădiniţe administrate de biserică, altele sunt pur şi simplu vândute, după ce, mai întâi, sunt supuse unui ritual de de-sfinţire. Horst Knauf, de la comunitatea neoapostolică, ar prefera să vândă către o altă congregaţie creştină; în realitate, şansele sunt destul de reduse de a găsi un astfel de cumpărător.

Anumite bariere nu sunt trecute: nici o biserică nu va vinde cuiva care intenţionează să amenajeze o sală de jocuri de noroc sau un bordel. Chiar şi un supermarket ar fi un tabu. Uneori, însă, lucrurile nu ies pe placul vânzătorului creştin. La Hamburg, cumpărătorul unei asemenea biserici evanghelice a revândut la rândul lui - iar acum se plănuieşte constrcuţia unei moschei pe acelaşi amplasament. Evoluţia a generat indignare şi chiar proteste de stradă. De regulă, catolicii sunt cei mai legaţi de amplasamentul bisericii; la protestanţi, biserica este doar un loc de rugăciune a cărei valoare se pierde când nu mai este utilizată ca atare, comentează teologul Großhans. Dar, completează specialistul în spiritualitate contemporană, nu le este indiferent dacă locul în care au fost botezaţi, unde s-au căsătorit sau unde şi-au plâns morţii se mută la un alt Dumnezeu. Din punctul ăsta de vedere, Horst Knauf şi comunitatea neoapostolică din Herne este încă relaxată - iar familia Koch se simte în noua locuinţă ca într-un mic paradis.