Confruntări vechi şi noi

Deşi congresul PPE nu ţine capul de afiş al presei occidentale azi, evenimentul de la Bucureşti nu trece cu totul neobservat. Atenţia corespondentului în România al cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG este reţinută atît de lista iluştrilor participanţi şi vorbitori la eveniment, cît, mai ales, de reaprinderea vechii ostilităţi dintre USL şi preşedintele Traian Băsescu pe nobilul fundal.

Cuplul Antonescu-Ponta îi caută din nou pricină şefului statului român, susţinînd că "participarea acestuia la Congresul Popularilor Europeni, în desfăşurare la Bucureşti ar contraveni constituţiei".

Invocata prezumţie de vinovăţie a lui Băsescu pare cu atît mai abracadabrantă cu cît, potrivit constituţiei, preşedintelui ţării îi incumbă datoria de a-şi reprezenta patria pe scena internaţională. Or, congresul PPE este tocmai o astfel de ocazie. "Dacă Băsescu n-ar fi participat se presupune că adversarii săi i-ar fi reproşat că nu-şi face datoria", relevă corespondentul ziarului din Frankfurt. Apoi, Barroso şi Rajoy s-au folosit de deplasarea lor la Bucureşti la lucrările congresului, spre a sta de vorbă şi cu premierul Ponta. "Or, premierul vrea să-i interzică preşedintelui ceea ce lui Ponta îi este îngăduit", mai aflăm din acelaşi articol. Potrivit căruia, ţelul strategic al USL este cît se poate de limpede şi el a fost reafirmat clar şi răspicat de Ponta luni, cînd s-a justificat scandaloasa conlucrare cu populistul Gigi Becali: debarcarea preşedintelui Băsescu de la Cotroceni. Prin "alianţa cu magnatul Becali, care varsă bani în noul său proiect politic, frontul anti-Băsescu al USL se lărgeşte, captând un rezervor electoral de  alegători extremişti de dreapta de 10% pînă la 15%" , mai semnalează autorul relatării.

Articolul său mai relevă că, după eşecul referendumului, alianţa USL s-a pomenit într-atît de izolată încît grupul socialist din Parlamentul European, al doilea ca mărime, care-şi anunţase intenţia de a-şi organiza congresul la Bucureşti, s-a decis în cele din urmă pentru Bruxelles. Fiindcă nici unul din şefii socialişti de guvern nu şi-a dorit "să se arate lumii în compania lui Ponta." In încheierea articolului, ziaristul german estimează că, dacă PPE şi-a ţinut totuşi congresul la Bucureşti şi dacă, în conformitate cu decizia Curţii Constituţionale, joi, la summitul de la Bruxelles, se deplasează preşedintele Băsescu şi nu premierul Ponta, aceasta dovedeşte înfrîngerea USL. Nota bene: conflictul izbucnit în iunie între preşedintele Băsescu şi premierul Ponta a fost generat tocmai de întrebarea cine reprezintă ţara la summiturile UE. Totul a culminat cu demiterea (temporară, precum se vede, a preşedintelui Băsescu) din funcţie.

Măcinată de disensiuni alimentate de soluţiile anti-criză, Uniunea Europeană şi-a îngăduit un scurt respiro după ce a aflat că i-a fost decernat Nobelul pentru Pace. Cîteva zile mai tîrziu, controversele au reînceput continuîndu-şi cursul, după cum se poate deduce şi din suplimentul EUROPA, editat cu prilejul summitului UE, de următoarele ziare: EL PAIS, THE GUARDIAN, GAZETA WYBORCZA, LA STAMPA, SÜDDEUTSCHE ZEITUNG şi LE MONDE. Din cele şase pagini format mare se poate afla cît de afectaţi sunt europenii de rînd de criză, care este situaţia fiecărei ţări şi cum este văzută Europa de restul lumii. Spre a insufla continentalilor curaj, ştiindu-se că dragostea trece şi prin sotmac, editorii suplimentului au cerut unui bucătar să imagineze un meniu de criză, care să coste 5 euro. O agenţie de publicitate a făcut o propunere menită să reinspire europenilor încrederea în moneda lor comună.

In răstimp, se calculează cît ar costa ieşirea Greciei din zona Euro: 17 bilioane de euro, crede FRANKFURTER RUNDSCHAU şi DIE WELT. Observatorii sunt îngrijoraţi că ministrul german al finanţelor, Wolfgang Schäuble, ar contribui la sporirea disensiunilor dintre Berlin şi Paris, scrie TAZ în articolul intitulat „Schäuble împotriva restului Europei”.

Şi aşa se face că vom asista la un nou summit unde Berlinul şi Parisul se vor certa iarăşi, prognozează TAGESSPIEGEL. Pentru Germania, principiul solidităţii monetare primează asupra solidarităţii, pentru Paris, formula ideală este viceversa.

Poate fi moneda euro salvată? Poate, crede DIE PRESSE.  În articolul intitulat Nesfîrşite planuri de salvare sau un sfîrşit fără vreo şansă de salvare, ziarul austriac observă că Parisul şi Berlinul îşi epuizează forţele în lupte de idei, dînd dovadă de slăbiciune acolo unde ar trebui să fie consecvente. Euro poate fi salvat dar nu aşa, mai crede ziarul citat.