Confruntarea cu trecutul comunist, o permanentă datorie morală

La 17 ani de la căderea comunsimului, în fostele ţări ale Blocului de est, confruntarea cu dictatura de tip stalinist continuă să divizeze profund societatea. Ministrul ceh de interne Ivan Langer a lansat de curînd o operaţiune pe care a numit-o „Trecutul deschis“, destinată să faciliteze accesul publicului la voluminoasele arhive ale poliţiei secrete comuniste, rămase încă închise, în pofida legilor adoptate din 1989 încoace, pentru a le face transparente. Operaţiunea vizează centralizarea arhivelor actualmente divizate în trei departamente, contraspionaj, spionaj civil şi spionaj militar, pentru a le reorganiza şi a le publica pe internet. “Vrem să ştie toată lumea, de ce a fost capabilă poliţia secretă, a declarat ministrul de interne ceh. Din cei 15 km. de arhivă pînă acum au fost publicate doar 3,5 la sută din dosare, a precizat noul director al arhivelor, ostul dizident Pavel Zacek. Documentele privind Slovacia au fost transferate în urma unui acord bilateral la Bratislava. Dezvăluirile din ultimul timp privind legăturile unor personalităţi cehe cu fosta securitate StB au reaprins antagonismul între adepţii transparenţei totale şi cei care se tem de manipulări politice şi de o vînătoare de vrăjitoare. Prşedintele Vaclav Klaus şi-a exprimat de curînd neliniştea, afirmînd că unii deţinători ai puterii ar putea scăpa basma curată, în timp ce alţii ar putea fi pe nedrept diabolizaţi. Si foştii deţinuţi politici care au participat recent la Praga la primul festival contra totalitarismului sunt divizaţi. Unii cer publicarea pe internet a tuturor dosarelor, nu doar ale ministerului de interne, ci şi ale armatei, în timp ce alţii atrag atenţia asupra unor falsuri şi minciuni strecurate anume de securitate în dosarele, manipulate pentru a compromite anumite persoane. Unele victime îi reproşează fostului preşedinte-dizident Vaclav Havel, că nu a pus imediat partidul comunist în afara legii, permiţînd astfel distrugerea unei părţi a documentelor compromiţătoare. Foşti deţinuţi politici şi-au făcut o datorie de onoare în a megre prin şcoli şi a le povesti tinerilor ce au păţit în vremea dictaturii, pentru a le trezi interesul şi a le deschide ochii asupra istoriei recente, de multe ori ocultată de părinţi şi bunici. In 1991 a fost adoptată legea lustraţiei, pentru ca toţi foştii colaboratori ai StB să nu poată pătrunde în administraţia publică. Intr-o a doua etapă în 1996, persoanele spionate au putut să-şi vadă dosarul iar în martie 2003 a fost dată publicităţii o listă cu numele a 75.000 de agenţi ai StB. Intre 1948-1989, cînd a avut loc“ revoluţia de catifea“, peste 260.000 de prizonieri politici au fost deţinuţi în lagăre şi închisori. 4500 de bărbaţi şi femei şi-au pierdut viaţa, 248 fiind executaţi. In Polonia deputaţii au aprobat în ianuarie o lege care obligă personalităţile publice să-şi dezvăluie eventualul trecut de colaboratoi ai securităţii. In urma deconspirării arhiepiscopului de Varşovia, Stanislav Wielgus, obligat să demisioneză din funcţie, pentru că a colaborat cu securitatea, biserica catolică a promis să facă lumină în trecutul comunist al preoţilor ei. In această săptămînă a apărut în librării cartea preotului în vîrstă de 50 de ani, Tadeus Zaleski care dezvăluie colaborarea a 40 de preoţi cu fosta securitate. Pentru toţi cei care nu pot uita ororile comuniste şi pentru tînăra generaţie, filmul german premiat cu Oscarul din acest an pentru cea mai bună peliculă străină, „Viaţa celorlalţi“ este o bine venită recomandare. Confruntarea cu trecutul dictatorial şi mai ales cu sechelele lăsate de acesta, rămîne o datorie morală permanentă a celor care nu şi-au pierdut încrederea şi speranţa într-o lume mai dreaptă şi mai bună.