Consfătuirea miniştrilor de externe din UE cu privire la planul bugetar în perioada 2007-2013

Aseară a avut loc o lungă şedinţă de noapte, căci minştrii din UE trebuie să se pună de acord asupra bugetului european pentru perioada 2007-2013. Concepţiile statelor membre sunt, însă, foarte diferite. În chestiune este, fireşte, principiul solidarităţii europene, în speţă ajutorarea ţărilor membre sărace de către cele mai prospere. Primele doresc menţinerea la nivel actual a ajutoarelor pe care le primesc, cele bogate vor însă reducerea contribuţiilor lor.

Comisia Uniunii Europene şi-a propus un buget de 1025 miliarde de euro pentru următoarea perioadă financiară de 7 ani. Preşedintele consiliului a pledat pentru cheltuieli de aproximativ 900 de miliarde de euro. Şase ţări plătitoare pe ale căror cotizaţii se bazează cheltuielile Uniunii, în speţă Germania, Franţa, Marea Britanie, Suedia, Austria şi Olanda vor să limiteze contribuţiile la 1% din produsul lor intern brut. Comisia Uniunii Europene vrea să sporească însă aceste contribuţii la 1,26 %. Diferenţa însumează aproximativ 200 miliarde de euro.

Plafonul de maxim 1% a fost confirmat încă o dată de cancelarul Germaniei, Gerhard Schroeder şi de preşedintele Franţei, Jacques Chirac, la întâlnirea trilaterală cu Polonia care a avut loc joi, 19 mai, la Nancy. Contribuţia brută a Germaniei la cheltuilelile anuale ale UE se ridică acum la aprox. 22 miliarde de euro şi va creşte până în 2013 la 32 miliarde de euro. Ţările care beneficiază de aceşti bani, ca Spania şi Polonia, solicită, însă, o creştere mai rapidă a ajutoarelor alocate lor de către UE.

Preşedenţia actuală luxemburgheză a Consiliului UE a propus ca Marea Britanie sa nu mai beneficieze de scutirea parţiala de plata a contribuţiilor. De acest demers ar urma să profite ceilalţi mari cotizanţi: Olanda, Suedia şi Germania. Până acum, însă, Marea Britanie se opune acestei reduceri.

Dar pentru ce ar trebui cheltuiţi aceşti bani? Jean-Claude Juncker, preşedintele Consiliului luxemburghez propune restrângerea promovării dezovoltării regionale. Aceste fonduri de ajutorare sunt cheltuite acum şi în beneficiul estului Germaniei, care se află încă sub limita minimă de bunăstare impusă de UE. Dacă va fi urmată propunerea de la Luxemburg, „robinetul cu bani” se va închide pentru noile landuri federale din estul Germaniei. De aceea, Guvernul de la Berlin a spus un „nu” categoric.

În acest moment este greu de găsit o soluţie de ieşire din criza financiară. Şi este posibil ca nici la întâlnirea la nivel înalt a liderilor Statelor Uniunii Europene, care va avea loc în iunie, să nu fie găsită nici o rezolvare.

Despre bani va fi vorba şi la întâlnirea paralelă a Ministerului de dezvoltare din Bruessel. Pe 24 mai ei se vor consulta asupra transpunerii planului Naţiunilor Unite, de reducere la jumătate până în 2015 a sărăciei din lume. Potrivit ONU, statele prospere ar trebui să-şi crească ajutorul pentru dezvoltare oferit ţărilor sărace la cel puţin 0,7 % din PIB. În UE doar Luxemburg, Danemarca, Olanda şi Suedia ating acest ţel. Însă Minstrul de finanţe al Germaniei se opune asumării altor poveri financiare.

Şi noile state membre ale UE din Europa de est trebuie să contribuie mai mult la fondurile pentru ajutorare. Acestea ar trebui să ofere până în 2015 aprox. 0,33 % din realizările lor financiare.

La întâlnirea de astăzi se discută şi despre situaţia regiunii de criză Darfur din Sudan. Miniştrii de externe din ţările membre ale UE au condamnat procedura guvernului din Uzbekistan împotriva demonstranţilor. Acolo au fost ucişi 169 de oameni, conform afirmaţiilor guvernului. Organizaţiile pentru drepturile omului vorbesc despre până la 1000 de morţi, însă UE solicită cercetări independente. Sancţiunile nu sunt preconizate, pentru că SUA ca şi NATO deţin în Usbekistan baze militare importante care aprovizionează trupele din Afghanistan.