Consiliul Europei: crede şi ...cercetează în scandalul CIA

Cele mai recente indicii, provenite din surse egiptene, despre presupusele centre de detenţie ale CIA în Europa au ajuns la Franco Frattini, ca şi la majoritatea cetăţenilor europeni, prin intermediul presei scrise şi a ştirilor transmise la radio. Uniunea Europeană nu îşi asumă responsabilitatea verificării statelor membre sau candidate în acest caz, a anunţat purtătorul de cuvânt al Comisarului Frattini, Friso Abbing: „Nu există nici un drept de a investiga prevăzut în contractul de funcţionare a Uniunii. Respectarea drepturilor omului revine statelor membre, dar în cazul în care prevederile în vigoare sunt încălcate, Consiliul Europei poate iniţia anchete”, anunţa ieri Abbing.

Consiliul Europei, cu sediul la Strassburg nu este un organ al Uniunii Europene, ci o uniune statală independentă care veghează în principal asupra respectării Convenţiei Europene a Drepturilor Omului ca şi a Convenţiei pentru Combaterea Torturii. Din Consiliul Europei fac parte 46 de state, printre care şi România, Bulgaria, Macedonia, Ucraina şi Serbia-Muntenegru, adică, pe lângă Polonia, toate ţări care au fost menţionate în scandalul centrelor de detenţie ale CIA.

Consiliul Europei l-a însărcinat pe elveţianul Dick Marty cu coordonarea anchetei, el urmând ca la sfârşitul lunii ianuarie să prezinte concluziile investigaţiei. Teoretic, toate statele membre ale Consiliului sunt obligate să colaboreze cu Dick Marty. Cu toate acestea, secretarul general al Consiliului, Terry Davis critică autorităţile provinciei Kosovo, care refuză accesul membrilor Comitetului Anti-Tortură al Consiliului în centrele de detenţie. Tery Davis se teme că şi trupele de menţinere a păcii în Kosovo, KFOR, ar putea fi implicate în scandal.

În cazul în care Consiliul Europei va găsi dovezi ale colaborării dintre Polonia, România şi Bulgaria cu organele de anchetă ale CIA, atunci Uniunea Europeană va aplica măsuri severe. Comisarul pe probleme de justiţie, Franco Frattini, avertiza asupra unor eventuale sancţiuni încă din luna noiembrie:

„Dacă vor exista dovezi privind acceptarea funcţionării unor centre de detenţie sau de anchetă pe teritoriul unui stat membru sau candidat, atunci vom fi obligaţi să constatăm grave încălcări ale drepturilor omului” spunea în luna noiembrie Frattini.

Poziţia oficială a autorităţilor europene este de a accepta respingerea acuzaţiilor de către guvernele de la Bucureşti, Sofia şi Varşovia, anunţă purtătorul de cuvânt al Comisiei, Friso Abbing: „Trebuie să descoperim fapte. Şi la acest punct nu am ajuns încă”, anunţă Abbing.

Pentru clarificări, Parlamentul European ar putea intra în scenă în rolul unui al treilea actor. Aleşii europeni intenţionează să pună bazele unei comisii speciale de anchetă, care, începând de săptămâna viitoare, să analizeze toate indiciile referitoare la presupusele centre de detenţie, ca şi acuzaţiile privind torturarea presupuşilor terorişti pe teritoriul european. O comisie de anchetă care să se ocupe de condamnarea violenţelor nu va putea fi constituită, pentru că, Uniunea Europeană nu are puteri juridice în asemenea situaţii.