Consiliul Europei vrea îmbunătăţirea considerabilă a situaţiei romilor de pe continent în următorii cinci ani

În cadrul conferinţei de la Bucureşti despre problematica romilor (12 – 13 octombrie), comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale, Laszlo Andor, a criticat folosirea insuficientă a fondurilor europene pentru ajutorarea acestei minorităţi. Biroul comisarului Andor a dat publicităţii nişte statistici îngrijorătoare: România nu a utilizat decât un procent din banii puşi la dispoziţie de Fondul Social European, iar Bulgaria doar cinci procente.

Există mai multe explicaţii pentru acest fenomen, a declarat Krasmir Kunev, directorul Comitetului Helsinki din Bulgaria:

„Pe de-o parte este de vină capacitatea foarte redusă a autorităţilor bulgare de a folosi banii. Această problemă nu vizează doar distribuirea sumelor destinate proiectelor pentru romi, ci toate fondurile care ajung în Bulgaria. În acelaşi timp, integrarea romilor nu reprezintă o prioritate serioasă pentru nici un guvern bulgar. Guverne succesive au elaborat hârtii şi programe, pentru a salva aparenţele, creând impresia că există o politică de integrare a romilor. Dar când e vorba de alocarea unor sume pentru proiecte concrete, procedurile uzuale nu duc nicăieri. Lipseşte interesul real pentru problematica romilor.”

Proiectele pentru romi pot fi finanţate din trei fonduri europene diferite: pe lângă Fondul Social, şi din cel pentru dezvoltare regională sau din cel destinat agriculturii. Prin Fondul Social, Uniunea Europeană a pus la dispoziţie peste 13 miliarde de euro pentru perioada 2007 – 2013 – printre altele, pentru proiecte educative şi locuinţe pentru romi.

Foarte puţine autorităţi locale din România au accesat însă aceste fonduri. Într-un interviu pentru radioul public german, consilierul pentru minorităţi Peter Eckstein-Kovacs a susţinut că acest lucru se explică şi prin prejudecăţile populaţiei faţă de romi. Potrivit lui, puţini primari din România ar fi dispuşi să solicite bani europeni pentru a sprijini un grup etnic care nu se bucură de prea multă popularitate în rândurile majorităţii.

În schimb, Valentin Mocanu, secretarul de stat pentru problema romilor în Ministerul Muncii, a ţinut să sublinieze că prejudecăţile nu reprezintă o barieră în accesarea fondurilor europene.

„Aş sublinia mai mult caracterul obiectiv al acestei lipse de implicare, şi anume capacitatea diminuată a autorităţilor locale de a dezvolta astfel de proiecte – pentru că este vorba, uneori, de comune unde nu există decât cel mult zece angajaţi la primărie şi aceştia au şi alte sarcini la serviciu. De aceea noi am început demersurile pentru a constitui o unitate de sprijin pentru autorităţile locale în dezvoltarea acestor proiecte pentru romi”, a explicat Valentin Mocanu.

Acest sprijin vizează depăşirea barierelor birocratice, dar şi transformarea unei idei într-un proiect concret. Incluziunea socială a romilor se bazează în primul rând pe educaţie, a mai subliniat Valentin Mocanu: alături de educaţia oferită romilor contează şi „cea a întregii populaţii în ceea ce priveşte eliminarea atitudinilor xenofobe”.

Diana Hatneanu, director executiv al Comitetului Helsinki din România, a explicat că:

"În orice proiect pentru această minoritate este nevoie de o consultare foarte clară a romilor – şi nu mă refer la nivelul general, pentru că sunt o populaţie destul de numeroasă, cu diverse interese, ca orice populaţie. Nu poţi spune „romii vor asta pentru a se integra”. Trebuie lucrat pe grupuri, în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei comunităţi, şi văzut cu ei care ar fi calea să se ajungă la integrare. Dar fără ei, doar cu programe de sus care să li se aplice cu forţa, nu cred că se ajunge undeva, sunt doar bani cheltuiţi aiurea.”

Până la finele acestui an, un grup de experţi de la Bruxelles urmează să elaboreze propuneri concerte pentru o utilizare mai eficientă a fondurilor destinate proiectelor pentru romi.

Autor: Alexandra Scherle
Redactor: Alina Kühnel