1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Consiliul JAI: impas pe tema azilanţilor

Cristian Ştefănescu25 octombrie 2004

Armonizarea politicilor în materie de azil şi a celor privind migraţia se află în centrul discuţiilor miniştrilor europeni ai Jusrtiţiei şi Afacerilor Interne, reuniţi, în această dimineaţă, la Luxemburg. Obiectivul îl reprezintă un cod comun aplicabil începând cu anul 2010. Otto Schily, ministrul federal de Interne, va ridica şi el, în cadrul dezbaterilor Consiliului JAI, o problemă: cea a taberelor în care solicitanţii de azil ar trebui să aştepte, în Africa de Nord, verdictul în cazul cererilor pe care le-au depus. Mâine se va discuta şi despre eventuala introducere a datelor biometrice în paşapoartele cetăţenilor europeni – un demers pe care Germania îl pune în practică începând cu toamna anului

https://p.dw.com/p/B1bN
Ministrul german de Interne Otto Schily crede, încă, în taberele pentru azilanţi din Maghreb
Ministrul german de Interne Otto Schily crede, încă, în taberele pentru azilanţi din MaghrebImagine: AP

2005.

Suedia doreşte o legislaţie armonizată în materie de azil, însă are o părere individualistă în ce priveşte paza comună a frontierelor. Germania, la rândul ei, priveşte spre o protecţie integrată a graniţelor comunitare; în schimb, nu vede cu ochi buni impunerea unicului standard în materie de liberalizare a migraţiei forţei de muncă. Olanda – ţară ce deţine Preşedinţia semestrială a Uniunii Europene – şi-a propus să rezolve aceste puncte aflate în controversă.

Consiliul JAI de la Luxemburg avea, din start, aşadar, premisele unei dezbateri aprinse.

În centrul atenţiei reuniunii miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor Interne se află aşa numitul ”program de la Haga”, pe care europenii şi-au propus să îl pună în practică până în anul 2010. Fundamentul cooperării comunitare în acest domeniu îl reprezintă înţelegerile convenite la Consiliul European de la Tampere, din 1999.

Temele aflate în discuţie, la Luxemburg, sunt, evident, combaterea terorismului şi cooperarea între justiţiile şi poliţiile naţionale – dar şi subiecte în dispută cum ar fi principiile de acordare a azilului şi migraţia. În întâmpinarea punctului de vedere susţinut de ministrul german de Interne Otto Schily vine o propunere pe care o avansează Preşedinţia olandeză a Uniunii – anume, prelucrarea comună a cererilor de azil în afara Uniunii Europene şi întărirea cooperării cu ţările de origini ale solicitanţilor.

Franţa şi Spania au refuzat, săptămâna trecută, la o reuniune desfăşurată la Florenţa, să susţină iniţiativa constituirii de tabere de azilanţi – sau ”centre de triere”, cum li se mai spune – în Africa de Nord. Iar obsrvatorii se tem că la Luxemburg nu se va putea identifica nici o cale de consens, înainte de summitul european din noiembrie.

În ce priveşte datele biometrice, introducerea lor în paşapoartele comunitare este susţinută de numeroşi membri ai Uniunii dar şi de Norvegia, Islanda şi Elveţia. Aceasta înseamnă nu doar fotografii digitalizate ci şi amprente digitale. Ceea ce rămâne de identificat este o metodă tehnică unanim folosibilă, pentru a nu se naşte incompatibilităţi dar nici îngreunări a operaţiunilor de control, a avertizat Schily. Germania vrea să lanseze noile paşapoarte încă din toamna lui 2005.