Constituţia europeană are o nouă şansă

Însă bucuria asupra acestui compromis nu a ţinut mult, deoarece proaspăta constituţie a fost respinsă în alegerile din Franţa şi Olanda. Acum, când Germania va prelua preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, proiectul constituţional va trebui reluat. Votul catagoric negativ al olandezilor din vara anului 2005 a fost un şoc pentru Uniunea Europeană, de pe urma căruia comunitatea nu şi-a revenit nici până astăzi. Iar corelat cu decisivul „non” al francezilor, scrutinul din Olanda a pus capăt discuţiilor asupra constutuţiei europene.

Pauză de gândire

De la acea dată, în cadrul Uniunii a dominat dezorientarea. Prima reacţie a şefilor de stat şi de guvern a fost să-şi ia o „pauză de gândire”. Şi abia în urma reuniunii la vârf din vara anului 2006 se vorbeşte din nou concret asupra constituţiei europene.

„Se profilează ca în urma reuniunii să se pună capăt pauzei de gândire şi să se iniţieze din nou discuţii, la intervale regulate asupra constituţiei europene. În privinţa viitorului Europei această dezbatere a devenit o parte din agenda uzuală de lucru comună”, a declarat ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier.

Uninea Europeană îşi pune mari speranţe în preşedinţia consiliului european deţinută de Republica Federală în prima jumătate a anului 2007. Germania este considerată o ţară care nu numai că aprobă constituţia, dar care are şi puterea de a o impune.

Posibilităţile prin care poate fi continuat procesul de formare a legii fundamentale sunt însă limitate. 16 state – printre care şi Germania – au ratificat deja textul constituţional vechi, respins de Franţa şi Olanda. Însă nimeni nu doreşte să se formeze o enclavă a acestor 16 ţări în cadrul Uniunii Europene. Iar renunţarea la proiect nu este de asemenea luată în considerare.

Francezii şi olandezii trebuie convinşi să ratifice tratatul

Sigur este în prezent doar, că în cele două ţări vor avea din nou loc referendumuri. Cea mai simplă variantă ar fi aceea de a păstra în textul constituţional cele mai importante puncte, precum Carta drepturilor fundamentale ale omului şi partea din constituţie care reglementează principiile de bază ale Uniunii Europene.

„Asta înseamnă: Cum se face politica de zi cu zi? Cum se iau decizii? Cum se comportă instituţiile europene cu privire la statele naţionale? Şi aşa mai departe. Această parte a constituţiei este un fel de schelet al Uniunii Europpene – desigur la un nivel mult mai înalt”, explică Andreas Machetti din partea Centrului pentru integrare europeană din Bonn.

Prevederile constituţionale luate din nou în vizor

A doua variantă ar însemna reluarea discuţiilor asupra unor puncte din vechiul proiect constituţional. Însă această variantă este foarte riscantă, deoarece ar putea stârni din nou ezbateri în contradictoriu în jurul unor aspecte asupra cărora aparent se căzuse de acord.

Germania poate rezolva aceste probleme îîn timpul preşedinţiei europene, este de părere Machetii, însă „problema este că cei mai importanţi parteneri ai Berlinului din Uniunea Europeană nu pot fi pe moment implicaţi în discuţie. În Marea Britanie mandatul lui Tony Blair se va sfârşi în vară, ceea ce se va întâmpla probabil şi cu Jacques Chirac în Franţa. Ca atare, ei nu mai pot participa din plin. Problemele vor trebui deci rezolvate concret de alţii”, a precizat Machetti.