Contradicţii la Berlin

„Politica începe prin observarea atentă a realităţii” – această maximă a fost deseori citată de către şeful grupului parlamentar creştin-democrat/creştin-social, Volker Kauder, pe parcursul dezbaterilor despre bugetul federal. Viziunea sa despre realitate nu poate corespunde însă cu cea a partenerilor din opoziţie, câtă vreme unghiurile lor de vedere sunt diferite.

De pildă în ceea ce priveşte majorarea taxei pe valoarea adăugată: în timp ce guvernul o consideră a fi absolut necesară, opoziţia se teme că ea va „otrăvi” conjunctura economică. În timp ce cancelarul Angela Merkel sprijină reforma sistemului sănătăţii, opoziţia consideră anumite secţiuni ale reformei inadecvate. Iar angajamentul cancelarului în favoarea înăspririi măsurilor de securitate împotriva terorismului nu pare, nici el, să convingă opoziţia. În consecinţă, Angela Merkel a afirmat că partidele minoritare în Parlament nu fac decât să critice ţara în mod gratuit...

În partea discursului dedicată bilanţului politicii externe, Angela Merkel a subliniat disponibilitatea executivului de la Berlin de a participa cu efective militare la misiunii ONU în Liban. Germania nu se poate eschiva de la o asemenea operaţiune, cu atât mai mult cu cât la mijloc este dreptul la existenţă al Israelului. Iată o constatare corectă, care nu are însă încă la bază un concept politic care să consolideze poziţia Israelului şi să permită în acelaşi timp crearea unui stat palestinian. Tocmai acest politic pune politica externă a Germaniei la încercare. Deocamdată, implicarea Germaniei se rezumă la un angajament teoretic, susţinut de Angela Merkel şi confirmat de ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. Cum va fi pusă această atitudine în practică, rămâne de văzut.

Deocamdată este vorba de staţionarea soldaţilor germani în Liban, operaţiune respinsă, din diverse motive, atât de Partidul Liberal, cât şi de Partidul de Stânga, iar partidul ecologist se arată, şi el, rezervat. Motivele celor trei partide opoziţioniste de a respinge detaşarea efectivelor militare în Orientul Apropiat ar trebui luate în serios în cadrul unor dezbateri mai ample care să cuprindă întreaga societate, în majoritate mai degrabă sceptică la momentul actual. Dar angajamentul politic extern al Germaniei are nevoie de susţinere şi din cadrul societăţii.