Contradicţii româneşti

La finele întâlnirii din munţii helveţi, cotidianul din Zuerich se arată însă dispus să se distreze şi el la acest iarmaroc al vanităţilor şi publică în ediţia sa de week-end un amplu editorial, potrivit căruia la rădăcina crizei economice globale s-ar situa decăderea valorilor morale. Degringolada axiologică, susţine ziarul „s-ar manifesta în absenţa gândirii (strategice) pe termen lung", în speţă, în foamea de profit rapid, precum şi „în lipsa unei răspunderi suficiente şi a grijii pentru binele consumatorilor".

Acelaşi ziar semnalează reapropierea României de Republica Moldova, şi se ocupă, în context, de vizita la Chişinău a preşedintelui Traian Băsescu, prima efectuată în afara hotarelor româneşti după debutul celui de-al doilea mandat prezidenţial. Ziarul menţionează substanţialele ajutoare financiare şi politice româneşti acordate de Bucureşti Chişinăului pe drumul unei intensificări a relaţiilor bilaterale şi a unei viitoare integrări a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

La Bucureşti şi Chişinău se nădăjduieşte ca basarabenii să intre în grupul statelor aspirante la aderare din vestul Balcanilor. „Ca vecin, România a devenit o ţară net mai atrăgătoare de la accesul ei în Comunitatea Europeană. Cu toate acestea reunificarea nu este un subiect acceptabil pentru mulţi moldoveni, în special pentru cei aparţinând minorităţilor rusă şi ucraineană, care alcătuiesc 20 la sută din totalul populaţiei", mai aflăm din acelaşi ziar.

În context, „Băsescu a declarat că frontierele trebuie recunoscute ca atare, fiind nevoie de un tratat care să le consfinţească. În cadrul acestor graniţe rămâne însă, pe mai departe, nesoluţionat conflictul buturugii transnistrene". E vorba de un teritoriu „care s-a sustras oricărui control al conducerii de la Chişinău şi al cărui autoproclamat preşedinte Smirnov a refuzat până acum orice rezolvare a litigiului” privind fâşia de la Nistru, litigiu „care împiedică accesul Republicii Moldova la Uniunea Europeană”.

În ediţia sa de luni, tot Neue Zürcher Zeitung se ocupă de imaginea istorică, geografică şi demografică a României. O ţară care, potrivit ziarului, ar fi, pentru europeni, ca „o nucă greu de spart”, sau, cu alte cuvinte,un stat dificil de înţeles. Încercând să pună cap la cap toate contradicţiile din imaginea externă a României, ziarul evită verdictele rapide cu privire la prezumtivul caracter prematur al integrării ei în Uniunea Europeană. Cotidianul constată însă că România este un amestec de poveri istorice, de clivaje dintre vechi şi nou, dintre sat şi oraş, dar şi o ţară promiţătoare pentru viitor.

La capitolul adecvării europene a României, cotidianul elveţian abordează între altele problema notorie a combaterii corupţiei. Potrivit Elenei Iorga, de la Institutul bucureştean de Politici Publice, în procesul integrării s-au creat, ce-i drept, în România, instituţiile necesare bunăoară luptei împotriva corupţiei, dar, după aderare, funcţionarea lor corectă a început să lase de dorit.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor:Rodica Binder